5 definiții pentru vexilar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vexilar sm [At: ASACHI, S. L. II, 167 / Pl: ~i / E: lat vexillarius] 1 (Ant) Soldat roman care purta vexilul (1). 2 (Ant) Soldat roman care făcea parte dintr-o unitate cu vexil (1) propriu. 3 (Înv; pgn) Stegar.

vexilar s.m. 1 (milit.; în antic, romană) Purtător al unui vexil în armata romană. ♦ Soldat roman care făcea parte dintr-o unitate militară cu vexil propriu. 2 Ext. Stegar. • pl. -i. /<lat. vexillarius, -ii, fr. vexillaire.

VEXILÁR s.m. (Ant.) 1. Purtător al unui vexil1 (1) [în DN]. 2. Soldat roman care făcea parte dintr-o unitate cu vexil propriu. [Cf. lat. vexillarius, fr. vexillaire].

VEXILÁR s. m. (ant.) 1. purtător al unui vexil1 (1). 2. soldat roman care făcea parte dintr-o unitate cu vexil propriu. (< lat. vexillarius, fr. vexillaire)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: vexilar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vexilar
  • vexilarul
  • vexilaru‑
plural
  • vexilari
  • vexilarii
genitiv-dativ singular
  • vexilar
  • vexilarului
plural
  • vexilari
  • vexilarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)