3 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERZÚI, -IE, verzui, adj. Care bate în verde; verziu. – Verde + suf. -ui.

VERZÚI, -IE, verzui, adj. Care bate în verde; verziu. – Verde + suf. -ui.

verzui1 vi [At: REBREANU, R. II, 299 / Pzi: 3 ~ește / E: verde] (Nob) A avea culoarea verde (1).

verzui2, ~ie [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ / E: verde + -ui] 1 a De o culoare care se apropie de verde (68) Si: verziu (1), (rar) verzuliu (1), verzuriu (1), (îrg) verzos (1), (reg) verdoi (1), verdunc (1), (îvr) verzindă (1). 2 a De culoare verde-deschis Și: verziu (2), (rar) verzuliu (2), verzuriu (2), (îrg) verzos (2), (reg) verdoi (2), verdunc (2), (îvr) verzindă (2). 3 sn Culoare apropiată de verde (68). 4 sn Culoare verde-deschis.

verzui, -ie adj., s.n. 1 adj. Care are o culoare ce se apropie de verde; de culoare verde-deschis; care bate în verde; verzuliu, verzuriu, (pop.) verziu, (înv., reg.) verzos, (reg.) verdunc. O paloare verzuie îi spoia figura (ARGH.). ◊ (urmat de determ. nume de culori care precizează nuanța sau care formează împreună cu „verzui” nume compuse de culori) Ochii verzui-deschis (CĂL.). 2 s.n. Culoare verde-deschis. Casele erau toate vopsite în verzui. • pl. -ui. /verde + -ui.

VERZÚI2, -IE, verzui, adj. Care bate în verde. Avea în ladă o redingotă verzuie. PAS, Z. I 197. Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac... Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari. EMINESCU, O. I 134. Să-ți dau șalvarii mei, Verzui ca foaia de tei, De nu trece glonț prin ei. TEODORESCU, P. P. 501.

VERZUÍ1, verzuiesc, vb. IV. Intranz. (Neobișnuit) A avea o culoare verde, a se distinge printr-un colorit verde. În grădinița cu potecile curate, straturile de iarbă tînără verzuiau ca niște covorașe de catifea întinse la soare. REBREANU, R. II 299.

VERZUÍ1, verzuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A avea sau a căpăta culoarea verde, a se distinge printr-un colorit verde. – Din verzi (pl. lui verde).

VERZÚI ~ie (~i) Care bate în verde. /verde + suf. ~ui

verziu, ~ie [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ii / E: verde + -iu] 1-2 a Verzui2 (1-2). 3 sm (Orn; reg) Florinte (Carduelis chloris).

verzíŭ, -íe (est) și verzúĭ, -ĭe (vest) adj. Cam verde: apa verzie a uneĭ băltoage.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

verzúi adj. m., f. verzúie; pl. m. și f. verzúi

verzúi adj. m., f. verzúie; pl. m. și f. verzúi

verzui, pl. verzui, f. verzuie, pl. verzuie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VERZÚI adj. (rar) verziu, verzuriu, (pop.) prăzuliu, verzuliu, (reg.) verdunc, (înv.) verdos. (De culoare ~.)

VERZUI adj. (rar) verziu, verzuriu, (pop.) prăzuliu, verzuliu, (reg.) verdunc, (înv.) verdos. (De culoare ~.)

Intrare: verzui (adj.)
verzui1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A122)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verzui
  • verzuiul
  • verzuiu‑
  • verzuie
  • verzuia
plural
  • verzui
  • verzuii
  • verzui
  • verzuile
genitiv-dativ singular
  • verzui
  • verzuiului
  • verzui
  • verzuii
plural
  • verzui
  • verzuilor
  • verzui
  • verzuilor
vocativ singular
plural
Intrare: verzui (s.n.)
verzui (s.n.)
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: verzui (vb.)
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • verzui
  • verzuire
  • verzuit
  • verzuitu‑
  • verzuind
  • verzuindu‑
singular plural
  • verzuiește
  • verzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • verzuiesc
(să)
  • verzuiesc
  • verzuiam
  • verzuii
  • verzuisem
a II-a (tu)
  • verzuiești
(să)
  • verzuiești
  • verzuiai
  • verzuiși
  • verzuiseși
a III-a (el, ea)
  • verzuiește
(să)
  • verzuiască
  • verzuia
  • verzui
  • verzuise
plural I (noi)
  • verzuim
(să)
  • verzuim
  • verzuiam
  • verzuirăm
  • verzuiserăm
  • verzuisem
a II-a (voi)
  • verzuiți
(să)
  • verzuiți
  • verzuiați
  • verzuirăți
  • verzuiserăți
  • verzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • verzuiesc
(să)
  • verzuiască
  • verzuiau
  • verzui
  • verzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

verzui (adj.)

  • 1. Care bate în verde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: verziu attach_file 3 exemple
    exemple
    • Avea în ladă o redingotă verzuie. PAS, Z. I 197.
      surse: DLRLC
    • Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac... Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Să-ți dau șalvarii mei, Verzui ca foaia de tei, De nu trece glonț prin ei. TEODORESCU, P. P. 501.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Verde + sufix -ui.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

verzui (vb.)

  • 1. neobișnuit A avea o culoare verde, a se distinge printr-un colorit verde.
    surse: DLRLC DLRM attach_file un exemplu
    exemple
    • În grădinița cu potecile curate, straturile de iarbă tînără verzuiau ca niște covorașe de catifea întinse la soare. REBREANU, R. II 299.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • verzi (pluralul lui verde).
    surse: DLRM