VERTÍJ, vertijuri, s. n. (Med.) Amețeală. [Pl. și: vertije] – Din fr. vertige.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

VERTÍJ, vertijuri. s. n. (Med.) Amețeală. [Pl. și: vertije] – Din fr. vertige.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

vertíj s. n., pl. vertíjuri

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vertíj s. n., pl. vertíjuri/vertíje

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VERTÍJ s. v. amețeală.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VERTÍJ s.n. (Med.) Senzație de lipsă de echilibru în spațiu, amețeală (care survine mai ales la vederea abisurilor). [< fr. vertige, cf. lat. vertigo].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VERTÍJ s. n. senzație de lipsă de echilibru în spațiu, amețeală (la vederea abisurilor). (< fr. vertige)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink