14 definiții pentru versifica


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERSIFICÁ, versific, vb. I. 1. Tranz. A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri. 2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. – Din fr. versifier, lat. versificare.

VERSIFICÁ, versific, vb. I. 1. Tranz. A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri. 2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. – Din fr. versifier, lat. versificare.

versifica [At: HELIADE, O. II, 163 / Pzi: versific / E: lat versificare, it versificare, fr versifier] 1 vi A compune versuri (1) Si: (înv) a poetiza, a versui (1), (îvr) a poezi, a versiface. 2 vt (C. i. un text în proză, o temă etc.) A transpune în versuri (1) Si: (înv) a versui (2).

VERSIFICÁ, versífic, vb. I. 1. Tranz. A transpune (un text) în versuri. 2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri.

VERSIFICÁ vb. I. intr. A face versuri. ♦ tr. A transpune în versuri un text. [P.i. versífic, 3,6 -că. / < lat. versificare, cf. fr. versifier].

VERSIFICÁ vb. I. intr. a face versuri. II. tr. a transpune în versuri un text. (< fr. versifier, lat. versificare)

A VERSIFICÁ versífic 1. intranz. A compune versuri. 2. tranz. (texte în proză, teme, motive) A transpune în versuri. /<lat. versificare, it. versificare, fr. versifier

versificà v. 1. a face versuri; 2. a pune în versuri.

*versífic, a v. intr. (lat. versi-fico, -ficáre. V. veri-fic). Fac versurĭ (bune saŭ rele). V. tr. Pun în versurĭ: a versifica o fabulă. – Pe la 1840 și versuĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

versificá (a ~) vb., ind. prez. 3 versífică

versificá vb., ind. prez. 1 sg. versífic, 3 sg. și pl. versífică

versifica (ind. prez. 3 sg. și pl. versifică)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VERSIFICÁ vb. (LIT.) a rima, (rar) a stihui, (înv.) a poetiza, a versui.

VERSIFICA vb. (LIT.) a rima, (rar) a stihui, (înv.) a poetiza, a versui.

Intrare: versifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • versifica
  • versificare
  • versificat
  • versificatu‑
  • versificând
  • versificându‑
singular plural
  • versifică
  • versificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • versific
(să)
  • versific
  • versificam
  • versificai
  • versificasem
a II-a (tu)
  • versifici
(să)
  • versifici
  • versificai
  • versificași
  • versificaseși
a III-a (el, ea)
  • versifică
(să)
  • versifice
  • versifica
  • versifică
  • versificase
plural I (noi)
  • versificăm
(să)
  • versificăm
  • versificam
  • versificarăm
  • versificaserăm
  • versificasem
a II-a (voi)
  • versificați
(să)
  • versificați
  • versificați
  • versificarăți
  • versificaserăți
  • versificaseți
a III-a (ei, ele)
  • versifică
(să)
  • versifice
  • versificau
  • versifica
  • versificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

versifica

  • 1. tranzitiv A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. intranzitiv rar A face, a scrie versuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: versui

etimologie: