26 de definiții pentru verbină

din care

Explicative DEX

VERBINĂ, verbine, s. f. Numele mai multor specii și varietăți de plante erbacee decorative cu frunze dințate, ascuțite la vârf și acoperite cu peri, cu flori roșii, albe, purpurii sau liliachii; vervenă (Verbena); plantă aparținând uneia dintre aceste specii sau varietăți. – Din lat. verbena.

VERBINĂ, verbine, s. f. Numele mai multor specii și varietăți de plante erbacee decorative cu frunze dințate, ascuțite la vârf și acoperite cu peri, cu flori roșii, albe, purpurii sau liliachii; vervenă (Verbena); plantă aparținând uneia dintre aceste specii sau varietăți. – Din lat. verbena.

verbi sf [At: ENC. ROM. / V: (rar) ~rve, (îrg) be~, ~be, (înv) berbe, ~rvâ, ~rvi~ / Pl: ~ne / E: lat verbena cf fr verveine] 1 (Șîc ~-de-câmp, ~-sălbatică) Plantă erbacee din familia verbenaceelor, cu tulpina erectă, ramificată în partea superioară, cu frunzele trifide și cu florile mici roșietice, dispuse în spice lungi, care se folosește în medicina populară, la cicatrizarea rănilor sau contra durerilor de rinichi, ficat, splină etc. Si: veronică (1), sporici, (reg) măturiță (Verbena officinalis). 2 (Șîc vervină-de-grădină) Plantă erbacee decorativă, obținută prin hibridarea unor specii de verbenacee, care are florile felurit colorate Si: urzicuță (Verbena hybrida). 3 Plantă erbacee decorativă, din familia verbenaceelor, cu tulpina ramificată de la bază, cu frunzele pețiolate, cu florile purpurii sau liliachii, dispuse în spice umbeliforme (Verbena aubletia). 4 (Prc; csc) Tulpina sau frunzele verbinei (1) folosite în medicina populară sau în homeopatie.

verbi s.f. (bot.) Numele mai multor specii și varietăți de plante erbacee, decorative, cu frunzele dințate, ascuțite la vîrf și acoperite cu peri, cu florile roșii, albe, purpurii sau liliachii (Verbena); plantă care face parte din fiecare dintre aceste specii sau varietăți. ♦ Restr. Tulpina sau frunzele acestei plante folosite în medicina populară sau în homeopatie. • pl. -e. și vervenă, verbenă, vervină, bervină s.f. /<lat. verbena,-ae.

VERBINĂ, verbine, s. f. Nume dat mai multor specii și varietăți de plante erbacee cu frunze dințate, ascuțite la vîrf și acoperite cu peri aspri și cu flori roșii, roz, albe, purpurii sau liliachii (Verbena). În mai dădeau micsandrele și în iunie se îndesau ca peria, la un loc cu rozetele și verbinele. BASSARABESCU, S. N. 86. Mirosul florilor veni pînă la el și se depărta iară, lăsînd în urmă numai un parfum de verbină. ANGHEL-IOSIF, C. L. 18. Bătrîna schimba apa de prin paharele cu verbine, cu busuioc și rosmarin. MACEDONSKI, O. III 9. Mi-ai luat din grădină O garoafă și-o verbină. TEODORESCU, P. P. 288.

VERBI s.f. Plantă erbacee cu frunze dințate, ascuțite la vîrf și cu flori roșii, albe, purpurii sau liliachii, plăcut mirositoare; vervenă. [Var. verbenă s.f. / < lat., it. verbena, cf. fr. verveine].

VERBINĂ/VERVE s. f. plantă erbacee cu frunze dințate, ascuțite la vârf și cu flori roșii, albe, purpurii sau liliachii, plăcut mirositoare. (< lat. verbena, fr. verveine)

VERBINĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă anuală, cu frunze dințate și cu flori roșii, albe sau liliachii, cultivată pentru mirosul ei plăcut. [G.-D. verbinei; Var. vervenă] /<lat. verbena

verbină f. plantă cu florile mici lila deschise (Vervena). [Indirect din lat. VERVENA].

*verbínă f., pl. e (lat. verbéna, fr. verveine). O plantă verbenacee ornamentală și oficinală cu proprietățĭ amare, aromatice și astringente (verbéna officinális). – Și măturiță și sporiș.

berbi sf vz verbină

berbincă[1] sf vz verbină

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

verbe sf vz verbină

vervâ sf vz verbină

verve sf vz verbină

vervi sf vz verbină

bervi s.f. v. verbină.

verbe s.f. v. verbină.

verve s.f. verbină.

vervi s.f. v. verbină.

VERBE s.f. v. verbină.

Ortografice DOOM

verbi s. f., g.-d. art. verbinei; pl. verbine

!verbi s. f., g.-d. art. verbinei; pl. verbine

verbină/verve s. f., g.-d. art. verbinei/vervenei; pl. verbine/vervene

Etimologice

verbină (-ne), s. f. – Vervenă, plantă. – Mr. virghină. Lat. verbena (sec. XIX). – Der. directă din lat. (Pascu, I, 98; REW 9219) este indoielnică și mai mult cea din bg. vărbina (Conev 43). Este dubletul lui vervenă, s. f., din fr. verveine.

Sinonime

VERBI s. (BOT.) 1. (Verbena) urzicuță, (franțuzism) vervenă. 2. (Verbena officinalis) sporiș, (reg.) măturiță, spornic, veronică.

VERBI s. (BOT.) 1. (Verbena) urzicuță, (franțuzism) vervenă. 2. (Verbena officinalis) sporiș, (reg.) măturiță, spornic, veronică.

Intrare: verbină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verbi
  • verbina
plural
  • verbine
  • verbinele
genitiv-dativ singular
  • verbine
  • verbinei
plural
  • verbine
  • verbinelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verbe
  • verbena
plural
  • verbene
  • verbenele
genitiv-dativ singular
  • verbene
  • verbenei
plural
  • verbene
  • verbenelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vervi
  • vervina
plural
  • vervine
  • vervinele
genitiv-dativ singular
  • vervine
  • vervinei
plural
  • vervine
  • vervinelor
vocativ singular
plural
vervână substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vervâ
  • vervâna
plural
  • vervâne
  • vervânele
genitiv-dativ singular
  • vervâne
  • vervânei
plural
  • vervâne
  • vervânelor
vocativ singular
plural
berbincă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • berbincă
  • berbinca
plural
  • berbince
  • berbincele
genitiv-dativ singular
  • berbince
  • berbincei
plural
  • berbince
  • berbincelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • berbi
  • berbina
plural
  • berbine
  • berbinele
genitiv-dativ singular
  • berbine
  • berbinei
plural
  • berbine
  • berbinelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bervi
  • bervina
plural
  • bervine
  • bervinele
genitiv-dativ singular
  • bervine
  • bervinei
plural
  • bervine
  • bervinelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

verbi, verbinesubstantiv feminin

  • 1. Numele mai multor specii și varietăți de plante erbacee decorative cu frunze dințate, ascuțite la vârf și acoperite cu peri, cu flori roșii, albe, purpurii sau liliachii; vervenă (Verbena); plantă aparținând uneia dintre aceste specii sau varietăți. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    • format_quote În mai dădeau micsandrele și în iunie se îndesau ca peria, la un loc cu rozetele și verbinele. BASSARABESCU, S. N. 86. DLRLC
    • format_quote Mirosul florilor veni pînă la el și se depărta iară, lăsînd în urmă numai un parfum de verbină. ANGHEL-IOSIF, C. L. 18. DLRLC
    • format_quote Bătrîna schimba apa de prin paharele cu verbine, cu busuioc și rosmarin. MACEDONSKI, O. III 9. DLRLC
    • format_quote Mi-ai luat din grădină O garoafă și-o verbină. TEODORESCU, P. P. 288. DLRLC
    • 1.1. (Verbină-de câmp, verbină-sălbatică) Plantă erbacee din familia verbenaceelor, cu tulpina erectă, ramificată în partea superioară, cu frunzele trifide și cu florile mici roșietice, dispuse în spice lungi, care se folosește în medicina populară, la cicatrizarea rănilor sau contra durerilor de rinichi, ficat, splină etc. (Verbena officinalis). MDA2
    • 1.2. (Vervină-de-grădină) Plantă erbacee decorativă, obținută prin hibridarea unor specii de verbenacee, care are florile felurit colorate (Verbena hybrida). MDA2
      sinonime: urzicuță
    • 1.3. Plantă erbacee decorativă, din familia verbenaceelor, cu tulpina ramificată de la bază, cu frunzele pețiolate, cu florile purpurii sau liliachii, dispuse în spice umbeliforme (Verbena aubletia). MDA2
    • 1.4. prin restricție (cu sens) colectiv Tulpina sau frunzele verbinei folosite în medicina populară sau în homeopatie. MDA2 DEXI
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.