2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VENTRICUL, ventricule, s. n. (Anat.) Cavitate naturală, de dimensiuni reduse, în interiorul unor organe. – Din fr. ventricule, lat. ventriculus.

VENTRICUL, ventricule, s. n. (Anat.) Cavitate naturală, de dimensiuni reduse, în interiorul unor organe. – Din fr. ventricule, lat. ventriculus.

ventricul sn [At: ANTROP. 80/3 / V: (înv) (A și: înv, ~cu) sf, (îvr) ~clu sn / Pl: ~e, (rar) ~i sm / E: fr ventricule, lat ventriculus, it ventricolo] 1 Fiecare dintre cele două cavități inferioare ale inimii, separate printr-un perete subțire Si: (înv; liv) talam1, (îvr) vintricel2. 2 Stomac. 3 (Pgn) Orice cavitate naturală de dimensiuni reduse, în interiorul unor organe.

ventricul1- Elem. de compunere „ventricul”. • și ventriculo-. /<fr. ventricul(o)~; cf. lat. ventricŭlus, -i „cavitate mică”.

ventricul2 s.n. (anat.) 1 Fiecare dintre cele două cavități inferioare ale inimii, separate printr-un perete subțire. 2 Gener. Orice cavitate naturală de dimensiuni reduse, în interiorul unor organe. 3 Stomac. • pl. -e, m. -i. și (înv.) ventriculă s.f. /<fr. ventricule, lat. ventricŭlus, -i <venter, -tris „pîntece”.

VENTRICUL, ventricule, s. n. Fiecare dintre cele două despărțituri de jos ale inimii. Sîngele din întreg organismul se varsă în camerele superioare ale inimii... de aci în camerele inferioare numite ventricule. ANATOMIA 47. Ventriculul se dilată mai mult decît înainte în timpul diastolei. DANIELOPOLU, F. N. II 31.

VENTRICUL s.n. (Anat.) 1. Fiecare dintre cele două cavități inferioare ale inimii sau cavitățile creierului. 2. Cavitate internă de forma unui stomac; gaster. [Pl. -le, (s.m.) -li. / < fr. ventricule, cf. lat. ventriculus < venter – pîntece].

VENTRICUL1 s. n. cavitate mică în interiorul unui organ (inimă, creier, laringe). (< fr. ventricule, lat. ventriculus)

VENTRICUL ~ă (~i, ~e) Cavitate naturală, de dimensiuni reduse, în interiorul unui organ (inimă, creier). [Sil. ven-tri-] /<fr. ventricule, lat. ventriculus[1]

  1. Definiția se referă la un substantiv, iar formele prezentate sugerează un adjectiv (nesusținut de alte surse). — gall

*ventrícul n., pl. e (lat. ventriculus, dim. d. venter, pîntece. V. ventral, vintre). Anat. Cavitate la diferite organe: ventriculele inimiĭ. V. auriculă.

VENTRICUL2(O)- elem. „ventricul”. (< fr. ventricul/o/-, cf. lat. ventriculos)

ventriculă f. Anat. cavitate particulară unor organe: ventriculele inimei, ventriculele creierului.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ventricul s. n., pl. ventricule

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VENTRICULO- „ventricul, ventricular”. ◊ L. ventriculos „cavitate mică” > fr. ventriculo-, engl. id., germ. ventriculo- > rom. ventriculo-.~atriostomie (v. atrio-, v. -stomie), s. f., derivație ventriculoatrială; ~grafie (v. -grafie), s. f., metodă de cercetare radiologică a ventriculelor cerebrale; ~gramă (v. -gramă), s. f., 1. Înregistrare grafică obținută la ventriculografie. 2. Diagramă a activității electrice a ventriculului; ~stomie (v. -stomie), s. f., deschidere chirurgicală a unui ventricul; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a unui ventricul.

Intrare: ventricul (s.n.)
ventricul1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ventricul
  • ventriculul
  • ventriculu‑
plural
  • ventricule
  • ventriculele
genitiv-dativ singular
  • ventricul
  • ventriculului
plural
  • ventricule
  • ventriculelor
vocativ singular
plural
ventricul2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ventricul
  • ventriculul
  • ventriculu‑
plural
  • ventriculi
  • ventriculii
genitiv-dativ singular
  • ventricul
  • ventriculului
plural
  • ventriculi
  • ventriculilor
vocativ singular
plural
ventriculă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ventriclu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ventriculo
prefix (I7-P)
  • ventriculo
ventricul3 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • ventricul
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ventricul, ventriculesubstantiv neutru

anatomie
  • 1. Cavitate naturală, de dimensiuni reduse, în interiorul unor organe. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Cavitate internă de forma unui stomac. DN
      sinonime: gaster
  • 2. Fiecare dintre cele două cavități inferioare ale inimii sau cavitățile creierului. DN
    • diferențiere Fiecare dintre cele două despărțituri de jos ale inimii. DLRLC
      • format_quote Sîngele din întreg organismul se varsă în camerele superioare ale inimii... de aci în camerele inferioare numite ventricule. ANATOMIA 47. DLRLC
      • format_quote Ventriculul se dilată mai mult decît înainte în timpul diastolei. DANIELOPOLU, F. N. II 31. DLRLC
etimologie:

ventriculoelement de compunere, prefix

  • 1. Element de compunere cu semnificația „ventricul”. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.