2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEL adj. invar. (Preceda un titlu sau un rang boieresc în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Mare. Vel-logofăt. – Din sl. veliĭ.

VEL adj. invar. (Preceda un titlu sau un rang boieresc în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Mare. Vel logofăt. – Din sl. veliĩ.

VEL adj. invar. (Învechit, precedînd un titlu sau un rang boieresc) Mare. Parcă-s buzdugane de vel-armaș din vremea domnilor greci. ALECSANDRI, T. I 125. Te înalț, spre răsplătire, la rangul de vel-armaș. NEGRUZZI, S. I 133. Alegerea vreunui vodă harnic, Unui ban, vel-spătar și paharnic. BUDAI-DELEANU, Ț. 348.

VEL adj. invar. înv. (preceda un titlu sau un rang boieresc din orânduirea feudală) Mare. Vel spătar. Vel vornic. /<sl. vel

vel a. od. (invariabil) mare, epitet alăturat pe lângă ranguri boierești: Vel Armaș, Vel Clucer; pitacul domnesc prin care îl numia Vel Cămăraș FIL. [Slav. VELĬI].

vel-, un vechĭ prefix care însemna „mare” și care se întrebuința ca epitet la rangurile boĭereștĭ: vel-armaș, vel-ceauș, vel-logofăt, vel-vornic (vsl. veliĭ, mare; sîrb. velji, rus. véliĭ. V. velit). V. baș-.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vel adj. – Mare. Sl. veliĭ (Cihac, II, 452). Termen administrativ, fără circulație reală, s-a folosit numai pentru a desemna gradul cel mai înalt al unei funcții sau demnități, ca sp. mayor, vel logofăr, mare cancelar; vel paharnic, mare paharnic etc. – Der. velit, s. m. (boier de rangul întîi).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

VEL < sl. велий „mare”, termen de cancelarie, în titlul boierilor „mari” scurtat din великий, calificativ de boierie mare și de calendar: Vasilie Velikiĭ etc. 1. Vel căpitan (AO XVI); -u, Țoncu din Ploiești (Mz Pl I 94). 2. Vela, Sp. (Sur X); – f., dobr. (RI XI 208); Vala f. (ib). 3. Velea, C. (Sur; – b. (17 B II 230); Vel/escu, Șt. (AO XVI); -ești, -eni ss. 4. Velean (16 B VI 306). 5. Velic/u act., -ă, Ion (Tec II); -a f. (P4; Ocina 16 B I 2, etc.); – din Șitoae olt. (Div 365). 6. Velicia, fam. act. Velicesca G. (Mus 11); N. (AO VIII 291). 7. Velichi Gh. (Tec II); -e vornic olt. (Sd V 304). 8. Velicănești neam brașovean (BCI XII 88). 9. + -cu, -cia: Velculescu; Velcia, Velcesca act. 10. + suf. sl. -iciko: Velicico,fratele lui Miron Costin, cronicarul. 11. + -ișco < iciko; Velișco (Sur XXII); – nepot Barbului Mogoș (AO VII 297); Velișca, (Sur X). 12. Forma fiind frecventă se scurtează în Lișca: – dobr. (RI XI 210); Lișcă b. (Tec II); cu fonet. mold. Leșca mold. 13. Lișcoteanca t., probabil din Lișca + -otă, -eanca. 14. Velițescu (VT) < pl. veliții [boieri] „boierii cei mari”.

Intrare: vel
vel
adjectiv invariabil (I9)
  • vel
Intrare: Vel
nume propriu (I3)
  • Vel

vel

  • 1. în Evul Mediu Țara Românească Moldova Preceda un titlu sau un rang boieresc:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: mare (adj.) 4 exemple
    exemple
    • Vel-logofăt.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Parcă-s buzdugane de vel-armaș din vremea domnilor greci. ALECSANDRI, T. I 125.
      surse: DLRLC
    • Te înalț, spre răsplătire, la rangul de vel-armaș. NEGRUZZI, S. I 133.
      surse: DLRLC
    • Alegerea vreunui vodă harnic, Unui ban, vel-spătar și paharnic. BUDAI-DELEANU, Ț. 348.
      surse: DLRLC

etimologie: