11 definiții pentru vecie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VECÍE s. f. Eternitate, veșnicie. ◊ Loc. adj. și adv. Pe vecie = veșnic, etern. – Veac + suf. -ie.

VECÍE s. f. Eternitate, veșnicie. ◊ Loc. adj. și adv. Pe vecie = veșnic, etern. – Veac + suf. -ie.

vecie sf [At: PSALT. 18 / Pl: (rar) ~ii / E: veac + -ie] 1 (Bis) Durată nelimitată de existență în viitor Si: eternitate (10), veac (19), veșnicie (12), (înv) vecuire (1). 2 (Bis) Existență veșnică de după moarte Si: eternitate (13), veac (20), veșnicie (7), (înv) vecuire (2). 3 (Bis; îla) De ~ Care nu va avea sfârșit Si: etern (9),veșnic (12). 4 (Jur; îvr) Valabil pe termen nelimitat. 5 (Bis; îlav) În (ori până în, înv, preste) ~ sau (înv) în ~ia veacului (ori, îvr, de veac), (îvr) în ~ de veac În tot timpul. 6 (Bis; îal) În eternitate. 7 (Îlav; în construcții negative) În (sau pe, înv, până în) ~ Niciodată. 8 (Îrg; îlav) Pe (sau în) ~ Pe termen nelimitat. 9 (Îrg; îal) Pe viață. 10 (Îlav) Pe (sau pentru) ~ Pentru totdeauna. 11 (Îe) A închide ochii pe (sau pentru) ~ A muri. 12 (Îe) A dormi (sau a zăcea, a fi dus) pe (sau pentru) ~ A fi mort. 13 (Îvr) Nemurire. 14 Durată fără început și sfârșit Si: eternitate (1), veșnicie (1). 15 Existență care nu se supune nici unei determinări cronologice, care este infinită în timp Si: eternitate (5) veșnicie (2). 16 (Bis; îla) De ~ Etern (1). 17 (Îlav) Din ~ Din totdeauna. 18 (Îal; în construcții negative) Niciodată.

vecie s.f. 1 (bis.) Existența (veșnică) de după moarte; eternitate, veșnicie, (înv.) vecuire. Omul trebuie să trăiască mai mult pentru vecie decît pentru lume (MARC.). ◊ Loc.adj. De vecie = veșnic, etern. ◊ Loc.adv. În (ori pînă în) vecie = a) în eternitate; b) (în constr. neg.) niciodată. 2 Durată nelimitată în viitor. Fiind și tu un călător care înaintezi către vecie (MARC.). ◊ Loc.adj., adv. Pe vecie = a) (în mod) veșnic, etern; b) pe termen nelimitat, pe viață. ◊ Expr. A închide ochii (ori a adormi) pe (sau pentru) vecie = a muri. A dormi (sau a zăcea, a fi dus) pe (sau pentru) vecie = a fi mort. 3 Durată fără început și fără sfîrșit; ceea ce nu se supune nici unei determinări cronologice. Noapte, tu ești sclava neagră a veciei (VLAH.). ◊ Loc.adv. De vecie = a) din totdeauna; b) (în constr. neg.) niciodată. ◊ Exager. Procesele acestea durează o vecie (GOLO.). ◊ Fig. Din noaptea amintirii o vecie-ntregă scoate (EMIN). • pl. -ii. g.-d. -iei. /veac + -ie.

VECÍE s. f. Eternitate, veșnicie. Carpații mei cu mîndre creste și Dunăre, tu, apă dragă, De-cir fi pe-alese, cum nu este, Cu voi aș sta vecia-ntreagă. BENIUC, M. 143. O zi bună, fericită E o parte din vecie. ALEXANDRESCU, M. 54. ♦ Fig. Imensitate, nemărginire, mulțime. Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-n treagă scoate De dureri. EMINESCU, O. I 130. ◊ Loc. adj. De vecie = de veci, v. veac (3). Al meu suflet se-nalță... Și merge de se pune pe poarta de vecie. ALEXANDRESCU, P. 23. ◊ Loc. adv. în vecie sau (rar) în vecia veacurilor = în veci. V. veac (3). Și așa, necontenit, în vecia veacurilor. GANE, N. III 20. Atunci în vecie Suflarea ta caldă ea n-o să învie. EMINESCU, O. I 38. Nu te-oi vedea-n vecie Căci așa voiește August. CONACHI, P. 232. Pe vecie = pe veci, v. veac (3). Asta-i tot ce dau miresei. Dacăi-i plac, dacă m-alege, Mîna-ți dreaptă, împărate, pe vecie să ne lege. EFTIMIU, î. 12. S-ar considera dezonorată pe vecie, dacă s-ar întîmplă să lipsească [de la vreun spectacol]. REBREANU, R. I 186. Fugit din sat pe vecie, Speriat de sărăcie. ȘEZ. IV 133.

VECÍE ~i f. 1) Durată având un început, dar neavând sfârșit; veșnicie; eternitate. ◊ Pe ~ pe veci; pentru totdeauna. 2) Perioadă de timp foarte lungă. [G.-D. veciei] /veac + suf. ~ie

vecie f. eternitate: pentru vecie. [V. veac].

vecíe f. (d. vecĭ, pl. d. veac). Eternitate, timp fără sfîrșit: așa va fi pe vecie! V. veșnicie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vecíe s. f., art. vecía, g.-d. vecíi, art. vecíei

vecíe s. f., art. vecía, g.-d. vecíi, art. vecíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VECIE s. eternitate, nemurire, veșnicie, (livr.) perpetuitate, (reg.) săvîrșie, (înv.) nemuritorie. (Fapta sa i-a asigurat ~.)

Intrare: vecie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vecie
  • vecia
plural
genitiv-dativ singular
  • vecii
  • veciei
plural
vocativ singular
plural

vecie

  • 1. Durată având un început, dar neavând sfârșit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: eternitate veșnicie attach_file 2 exemple
    exemple
    • Carpații mei cu mîndre creste și Dunăre, tu, apă dragă, De-ar fi pe-alese, cum nu este, Cu voi aș sta vecia-ntreagă. BENIUC, M. 143.
      surse: DLRLC
    • O zi bună, fericită E o parte din vecie. ALEXANDRESCU, M. 54.
      surse: DLRLC
  • 2. Perioadă de timp foarte lungă.
    surse: NODEX

etimologie:

  • Veac + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX