14 definiții pentru vechil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VECHÍL, vechili, s. m. 1. (În trecut) Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie, om de încredere al unui moșier; administrator de moșie. 2. (Înv.) Avocat. – Din tc. vekil.

VECHÍL, vechili, s. m. 1. (În trecut) Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie, om de încredere al unui moșier; administrator de moșie. 2. (Înv.) Avocat. – Din tc. vekil.

vechil sm [At: AXINTE URICARIUL, LET II, 135/9 / V: (îrg) vic~ / Pl: ~i / E: tc vekil] 1 (Înv) Locțiitor al unui suveran, al unui demnitar etc. 2 (Înv) Reprezentant al unui suveran, al unui demnitar etc. 3 (Înv) Purtător de cuvânt al unui suveran, al unui demnitar etc. 4 (Înv) Persoană care avea împuternicirea de a acționa în numele altei persoane sau al unui grup de persoane într-o afacere, într-un litigiu etc. 5 (Înv; pex) Avocat (2). 6 (Iuz) Persoană care supraveghea și administra munca pe o moșie1 Si: (frr) regizor. 7 (Reg) Paznic2 (la vie).

vechil s.m. I (în trecut, în Țările Rom.) 1 Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie; om de încredere al unui moșier. 2 (jur.) Persoană care reprezenta pe cineva, prin procură, la diverse afaceri, acte juridice sau într-un proces; procurator. II (înv.) Locțiitor, reprezentant, purtător de cuvînt al unui suveran, al unui demnitar etc. • pl. -i. /<tc. vekil.

VECHÍL, vechili, s. m. 1. (În trecut) Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie; administrator. V. vătaf. Nu e bine să ai clăcași risipiți pe două poște jur împrejur... Cu șapte vechili și era greu să le vie de hac. CAMIL PETRESCU, O. II 158. Trăsese targa pe uscat, vită în jug sub biciu vechilului. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 219. Vara plecau cu toții afară, la un unchi al lor, care era vechil la Leonida. VLAHUȚĂ, O. A. III 14. ♦ (Învechit) Locțiitor de domn (sau de împărat). Orînduind vechil în locul său... ca să oblăduiască împărăția... pînă să se întoarcă. GORJAN, H. I 3. 2. (Învechit) Avocat. Am studiat legile. – Vrei să te faci vechil? ALECSANDRI, T. 1336. Și-au tocmit un vechil, ca să le apere dreptul. NEGRUZZI, S. I 280.

VECHÍL ~i m. (în Moldova și Muntenia medievală) Persoană având misiunea de a dirija și supraveghea munca la o moșie boierească; vătaf. /< turc. vekil

vechil m. 1. advocat: și-au tocmit un vechil, ca să le apere dreptul NEGR.; 2. mandatar, om de încredere: a lua moșia dela vechilul d-sale AL. [Turc. VEKIL].

vechíl m., pl. (turc. [d. ar.] vekil). Vechĭ. Mandatar, locotenent, procurator, administrator. Azĭ (ob. vi-). Mold. Intendent, econom, vătav ș. a. Rar. Fruntaș la munte. Munt. Epistat. V. cĭocoĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VECHÍL s. v. avocat, locțiitor, regent, substitut.

VECHIL s. administrator, (înv.) epistat, ispravnic, logofăt, pristav, vătaf. (~ al unei moșii.)

vechil s. v. AVOCAT. LOCȚIITOR. REGENT. SUBSTITUT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vechíl (-li), s. m.1. Substitut, împuternicit, reprezentant. – 2. Avocat, apărător. – 3. Administrator, curator. – Mr. vechil’u. Tc. (arab.) vekil (Roesler 590; Șeineanu, II, 376; Lokotsch 2154; Ronzevalle 171), cf. ngr. βεϰίλης alb., bg. vekil, sb. većil. Sensurile 1 și 2 sînt înv.Der. vechilet, s. n. (putere, autorizație, mandat), din tc. vekjalet; vechilemea, s. f. (putere, mandat), înv. din tc. vekileme; vechilîc, s. n. (reprezentare, substituire), din tc. vekilik; vechilie, s. f. (slujba, biroul substitutului sau al reprezentantului).

Intrare: vechil
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vechil
  • vechilul
  • vechilu‑
plural
  • vechili
  • vechilii
genitiv-dativ singular
  • vechil
  • vechilului
plural
  • vechili
  • vechililor
vocativ singular
  • vechilule
  • vechile
plural
  • vechililor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vechil

  • 1. în trecut Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie, om de încredere al unui moșier; administrator de moșie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: administrator, -oare vătaf attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu e bine să ai clăcași risipiți pe două poște jur împrejur... Cu șapte vechili și era greu să le vie de hac. CAMIL PETRESCU, O. II 158.
      surse: DLRLC
    • Trăsese targa pe uscat, vită în jug sub biciu vechilului. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 219.
      surse: DLRLC
    • Vara plecau cu toții afară, la un unchi al lor, care era vechil la Leonida. VLAHUȚĂ, O. A. III 14.
      surse: DLRLC
    • 1.1. învechit Locțiitor de domn (sau de împărat).
      exemple
      • Orînduind vechil în locul său... ca să oblăduiască împărăția... pînă să se întoarcă. GORJAN, H. I 3.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Am studiat legile. – Vrei să te faci vechil? ALECSANDRI, T. 1336.
      surse: DLRLC
    • Și-au tocmit un vechil, ca să le apere dreptul. NEGRUZZI, S. I 280.
      surse: DLRLC

etimologie: