varta² i vz varda²

varta¹ i vz varda¹

varta¹ interj. v. varda¹.

varta² interj. v. varda².

VARTA interj. v. varda.

VARTA interj. Varda! – Pol. warta.

parda i vz varda

vard s vz vartă²

varda¹ i [At: VLAHUȚĂ, S. A. III, 229 / V: ~rta, pa~ / E: ngr βάρδα, tc varda] (Înv; în limbajul marinarilor, al birjarilor) Cuvânt prin care se atrage cuiva atenția să se dea la o parte Si: ferește-te!, atenție!

varda² i [At: SCL 1979, 92 / V: ~rta, ~rdo, ba~, pa~ / E: retoromanul varda [ben ve], it (dal venețian) varda] (Reg) Cuvânt folosit de muncitorii forestieri, prin care se anunță că se dă drumul buștenilor pe uluc.

vardă sn vz vartă¹

vardo i vz varda²

vart s vz vartă²

vartă² sf [At: I. CR. IV, 200 / V: vart, vard s / Pl: ? / E: tc varta] (Mun) 1 Necaz. 2 Bucluc (7). 3 (Îe) A da (pe cineva) în vart A băga (pe cineva) în bucluc. 4 Vrajbă (3). 5 Ceartă (1). 6 Scandal. 7 Punct culminant (al unei acțiuni, al unui proces în curs de desfășurare).

vartă¹ sf [At: VARLAAM, C. 77 / V: (reg) ~rdă / Pl: vărți, verți / E: ger Warte, ucr варта, pol warta cf mg várda] 1 (Înv) Clădire în care își avea sediul un corp de gardă, servind și ca loc de detenție. 2 (Înv) Strajă. 3 (Înv) Gardă (2). 4 (Înv) Escortă (2). 5 (Buc; Trs; înv) Santinelă. 6 (Reg) Lucrător forestier care supraveghează deplasarea buștenilor pe uluc Si: (reg) vărdaș.

vârță sf [At: (a. 1805). GRECU, P. 75 / V: vur~ / Pl: ~țe / E: ngr βοῦρίζα] (Grî) Perie.

vurță sf vz vârță

varda² interj, (reg.) Cuvînt folosit de muncitorii forestieri, prin care se anunță că se dă drumul buștenilor pe uluc. • și varta, vardo interj. /<retorom. varda, it. dial. varda.

varda¹ interj. (în trecut; în limbajul marinarilor, albirjarilor) Ferește-te! Atenție! • și varta interj. /<ngr. βάρδα, tc. varda.

vardă s.f. v. vartă¹.

vardo interj. v. varda².

vartă¹ s.f 1 (înv.) Clădire în care își avea sediul un corp de gardă și care servea și ca loc de detenție. ♦ Strajă, gardă. ♦ Escortă. ♦ Santinelă. 2 (reg.) Lucrător forestier care supraveghează deplasarea buștenilor pe uluc. • pl. vărți, verți. și (reg.) vardă s.f. /<germ Warte, ucr. варта, pol. warta; cf. și varda.

vartă² s.f. (reg.) Necaz, belea; ceartă, scandal. • pl. -e. /<tc. varta.

VARDA interj. Strigăt de avertizare (al birjarilor, al cărăușilor, al marinarilor etc.) pentru a face pe cineva să se dea la o parte. Varda! și punțile, se trag cu zgomot. VLAHUȚĂ, la CADE. – Variantă: varta (CONTEMPORANUL, VII 524) s. f.

húrtă și vúrtă f., pl. inuzitat e (rut. hurt, cireadă, mulțime, na hurt, hurtóm, cu hurta, pol. hurt, d. mgerm. hurt, ngerm. hürde, herde, cireadă. V. cireadă). Est. Cu hurta, cu ghĭotura, cu totu: lucrătorĭ angajațĭ cu hurta, nu cu ziŭa. La hurtă, toțĭ la un loc, cu grămada. – Și hîrtă, vîrtă.

várda interj. care înseamnă „ĭa sama, la o parte” și care e foarte întrebuințată de birjarĭ în sud (la Dunăre) ca și păzea în vest (ngr. várda, d. vechĭu ven. varda, it. guarda, imper. d. guardare, a te uĭta, a păzi; turc. bg. sîrb. varda; sîrb. și vardati, a lua sama, bg. vardiy. V. gardă).

vártă f., pl. vărțĭ (pol. warta, rut. varta, d. germ. warte, turn de pază. V. gardă). L. V. Strajă, pază, gardă. Arest, închisoare.

vîrta, V. hurta.

varda (înv., reg.) interj.

varda (înv.) interj.

varda interj.

vartă (vărți), s. f. – 1. Pază, gardă, custodie. – 2. Închisoare, temniță. Germ. Warte, prin intermediul pol. warta (Cihac, II, 538; Miklosich, Slaw. Elem., 16). Sec. XVII, în Mold., înv. Este dubletul lui vardà, s. f. (gardă), din mag. varda, varta (Gáldi, Dict., 168), cf. bg. varda „gheretă”; și a lui varda, interj. (atenție, păzea), din ngr. βαρδα (Candrea). – Der. vardist (var. vardian), s. m. (paznic), cf. g(v)ardist.

VART subst. v. vartă.

VARTĂ s. f. 1. (Mold.) Strajă, gardă. Au poroncit de au schimbat toate vărțile pre la toate porțile. NECULCE; cf. PSEUDO-MUSTE, apud TEW. ♦ Escortă. A: Au trimis de i-au luat cu vartă, de i-au dus la Harcov. NECULCE. // B: Pre Ion hatmanul . . . supt vartă l-au pus și cu mare ocară l-au dus. R. GRECEANU. 2. (Mold., Trans. SE) Sediul unui corp de gardă, care servea și ca loc de detenție.A: În vartă prespre toată noaptea rîs și batjocorit de slujitori [fu]. VARLAAM. Spre închisoarea si legarea trupului un lanțuh și o vartă destule sînt. CANTEMIR, IST.; cf. NECULCE; NECULCE, apud TEW. C: Au vrut să-l puie în vartă. TEMPEA, apud TEW. Au pus la vart pe preotul Toma. TEMPEA, apud TEW. Variante: vart subst. (TEMPEA, apud TEW). Etimologie: pol. warta, ucr. varta; vart < germ. Wart.

varda! interj. (înv.) ia seama! atenție! la o parte!

vartă, vărți, s.f. (reg.) 1. strajă, gardă, pază. 2. arest, închisoare.