VARIOMETRU, variometre, s. n. 1. (Elt.) Dispozitiv cu inductanță variabilă care servește la reglarea fină a inductanței unui circuit. 2. Instrument care măsoară viteza de urcare și de coborâre a unui aparat de zbor. [Pr.: -n-o-] – Din fr. variomètre.

variometru sn [At: ENC. TEHN. I, 173 / P: ~ri-o~ / Pl: ~re / E: fr variomètre] 1 Dispozitiv format de obicei din două bobine electrice legate în serie, una fixă și alta mobilă, a cărui inductivitate poate fi variată prin rotirea bobinei mobile în interiorul celei fixe. 2 (Șîs ~ magnetic) Aparat care servește la măsurarea variației, de la un punct geografic la altul, a uneia dintre componentele câmpului magnetic pământesc sau a ambelor componente. 3 Aparat care servește la măsurarea vitezei verticale de urcare sau de coborâre a unei aeronave.

variometru s.n. (tehn.) 1 Dispozitiv format din două bobine electrice, una fixă și alta mobilă, cu inductanță variabilă, care servește la reglarea fină a inductanței unui circuit. 2 Aparat pentru măsurarea variațiilor cîmpului magnetic pămîntesc. 3 Aparat de bord care măsoară viteza verticală de urcare și cea de coborîre a unui aparat de zbor. • sil. -ri-o-. pl. -e. /<fr. variométre.

VARIOMETRU, variometre, s. n. 1. (Elt.) Dispozitiv cu inductanță variabilă care servește la reglarea fină a inductanței unui circuit. 2. Instrument care măsoară viteza de urcare și de coborâre a unui aparat de zbor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. variomètre.

VARIOMETRU, variometre, s. n. 1. Instrument care permite măsurarea variației uneia sau a ambelor componente ale cîmpului magnetic pămîntesc, de la un loc la altul pe pămînt. 2. Aparat pentru determinarea vitezei de urcare a unui avion. 3. Aparat format din două bobine electrice legate în serie, care se pot roti una față de cealaltă, formînd o inducție variabilă și care este folosit în radiocomunicație.

VARIOMETRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea variațiilor cîmpului magnetic pămîntesc. 2. Instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ♦ Aparat pentru măsurarea vitezei verticale a avioanelor. 3. Aparat care produce o inductivitate variabilă. [< fr. variomètre].

VARIOMETRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea variațiilor câmpului magnetic pământesc. 2. instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ◊ aparat pentru măsurarea vitezei pe verticală a avioanelor. 3. dispozitiv pentru reglarea fină a inductanței unui circuit. (< fr. variomètre)

VARIOMETRU ~e n. tehn. 1) Aparat pentru măsurarea variațiilor câmpului magnetic al pământului. ~ vertical. ~ orizontal. 2) Instrument pentru măsurarea schimbării de altitudine a avioanelor în zbor. 3) Aparat pentru schimbarea lentă a inductivității. [Sil. -ri-o-me-tru] /<fr. variométre

variometru (desp. -ri-o-me-tru) s. n., art. variometrul; pl. variometre

variometru (-ri-o-me-tru) s. n., art. variometrul; pl. variometre

variometru s. n. (sil. -ri-o-, -tru), art. variometrul; pl. variometre

VARIOMETRU aparat de bord care indică viteza verticală în m/s, funcționând pe principiul diferenței de presiune. Variometrul se compune dintr-o carcasă de aluminiu prevăzută cu două orificii, unul făcând legătura cu o butelie tip termos, iar celălalt cu presiunea statică a mediului înconjurător. Pe carcasă sunt fixate două capsule aneroide care comunică între ele și sunt legate la butelie prin orificiul amintit, fiind în legătură cu presiunea mediului înconjurător printr-un capilar. Un sistem de pârghi atașat capsulelor aneroide antrenează (prin destinderea sau comprimarea acestora)un indicator ce se deplasează pe un cadran gradat din metru în metru (până la 5, 10 sau 30 m) deasupra sub punctul 0.

VARIO- „variație, schimbare, variat, diferit”. ◊ L. varius „diferit, deosebit” > fr. vario-, engl. id., germ. id. > rom. vario-. □ ~metru (v. -metru₁), s. n., 1. Aparat pentru măsurarea variațiilor cîmpului magnetic terestru. 2. Instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. 3. Aparat pentru măsurarea vitezei verticale a avioanelor. 4. Aparat care produce o inductivitate variabilă; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe diferite.