2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VAPÓR, vapoare, s. n. Navă pusă în mișcare de un motor propriu. ♦ Navă propulsată de o mașină cu aburi. – Din ngr. vapori.

VAPÓR, vapoare, s. n. Navă pusă în mișcare de un motor propriu. – Din ngr. vapori.

VAPÓR1, vapori, s. m. (De obicei la pl.) 1. Corp în stare de agregare deosebită de cea lichidă și de cea solidă, la temperatură mai joasă decît temperatura critică a substanței care-l constituie; stare de agregare gazoasă a unei substanțe, care la temperatura și presiunea normală se găsește în stare lichidă. V. abur. Casa și-o ridicase în primul an, cînd își cumpărase batoza de treier cu vapor. MIHALE, O. 413. [Bozan] sta întins pe pămînt, înălțîndu-se din el vapori fierbinți. SAHIA, N. 34. ◊ (Franțuzism) Cal-vapor = cal-putere, v. cal. Dincolo, urlau motoare cu mii de cai-vapori. C. PETRESCU, R. DR. 37. 2. Emanație, efluviu, tărie. (Atestat în forma articulată vaporile) [Ședea] dormitînd sub vaporile vinului de Chipru. HASDEU, I. V. 83. – Pl. art. și: (f., neobișnuit) vaporile.

VAPÓR2, vapoare, s. n. Navă mare pusă în mișcare de un motor propriu cu abur și folosind la transportul pe apă al mărfurilor și al călătorilor. Un vapor alb de călători trecea prin dreptul farului ieșind în larg. CAMIL PETRESCU, N. 87. În apa docului vapoarele începură să alerge. DUNĂREANU, CH. 223. Minunat lucru-i vaporul! ALECSANDRI, T. I 310.

VAPÓR s.m. (De obicei la pl.) Substanță aflată în stare gazoasă când temperatura e sub temperatura critică; abur. ◊ Cal-vapor = cal-putere. [< fr. vapeur, lat. vapor].

VAPÓR s.n. Navă pusă în mișcare de un motor (cu abur). [< ngr. vapori].

VAPÓR ~oáre n. Navă propulsată de un motor, care efectuează transportul maritim. /<it. vapore, lat. vapor, fr. vapeur

vapor m. 1. abur: vapori de apă, vapori de iod; 2. aburi de apă întrebuințați ca putere motrice: prima mașină propriu-zisă cu vapori a fost construită în 1767 de mecanicul englez James Watt. ║ n. corabie pusă în mișcare cu vapori: a pornit cu vaporul.

*vapór n., pl. oare (fr. vapeur, „abur” ca s. f. și „vapor” ca s. m., d. lat. vápor, vapóris, abur; it. vapóre). Corabie (bastiment) cu abur: vapor transatlantic. („Vapoare” se numesc în special cele cu zbaturĭ, ĭar cele cu éliceprobele”). S. m. pl. Abur: mașina cu vaporĭ. Cal-vapor. V. cal. V. și abur și corabie.

VAPÓRI s. m. pl. Substanță aflată în stare gazoasă, la o temperatură mai joasă decât temperatura ei critică. – Din fr. vapeur, lat. vapor.

VAPÓRI s. m. pl. Substanță aflată în stare gazoasă, la o temperatură mai joasă decât temperatura ei critică. – Din fr. vapeur, lat. vapor.

VAPÓRI s. m. pl. substanță aflată în stare gazoasă la o temperatură inferioară celei critice. (< fr. vapeur, lat. vapor)

vapór-zburătór s. n.„Începând cu această primăvară pe apele Canalului Mânecii circulă un nou tip de ambarcațiune – hidropterul. Construit de societatea aviatică americană Boeing, acest vapor-zburător nu glisează pe apă, ci o survolează datorită aripilor sale escamotabile comandate de un ordinator.” Sc. 27 V 79 p. 5 (din vapor + zburător, după engl. flying boat, floatplane; CD)

vapór(aș)-hotél s. n. Vapor(aș) amenajat ca hotel ◊ „Pe malul Araguaiei ancorase un mic vaporaș-hotel. Sc. 25 III 67 p. 1. ◊ „Șantierele navale Elsinore, Danemarca, au anunțat intrarea în producție a primelor vapoare-hotel. Noul tip de navă [...] va putea găzdui până la 432 de pasageri.” R.l. 12 VII 77 p. 6 //din vapor(aș) + hotel//

VAPÓRI m. pl. Substanță care se află în stare gazoasă. /<it. vapore, lat. vapor, fr. vapeur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vapór (navă) s. n., pl. vapoáre

vapór (navă) s. n., pl. vapoáre

vapór (substanță) s. m., pl. vapóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VAPÓR s. (MAR.) navă, vas, (rar) bastiment. (~ de mare tonaj.)

VAPOR s. (MAR.) navă, vas, (rar) bastiment. (~ de mare tonaj.)

arată toate definițiile

Intrare: vapor (navă)
vapor1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vapor
  • vaporul
  • vaporu‑
plural
  • vapoare
  • vapoarele
genitiv-dativ singular
  • vapor
  • vaporului
plural
  • vapoare
  • vapoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: vapori (abur)
vapor2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vapor
  • vaporul
  • vaporu‑
plural
  • vapori
  • vaporii
genitiv-dativ singular
  • vapor
  • vaporului
plural
  • vapori
  • vaporilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vapor (navă)

  • 1. Navă pusă în mișcare de un motor propriu.
    surse: DEX '98 DLRLC DEX '09 DN sinonime: bastiment navă vas diminutive: vaporaș 3 exemple
    exemple
    • Un vapor alb de călători trecea prin dreptul farului ieșind în larg. CAMIL PETRESCU, N. 87.
      surse: DLRLC
    • În apa docului vapoarele începură să alerge. DUNĂREANU, CH. 223.
      surse: DLRLC
    • Minunat lucru-i vaporul! ALECSANDRI, T. I 310.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Navă propulsată de o mașină cu aburi.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie:

vapori (abur) vapor de obicei (la) plural

  • 1. Substanță aflată în stare gazoasă, la o temperatură mai joasă decât temperatura ei critică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: abur 2 exemple
    exemple
    • Casa și-o ridicase în primul an, cînd își cumpărase batoza de treier cu vapor. MIHALE, O. 413.
      surse: DLRLC
    • [Bozan] sta întins pe pămînt, înălțîndu-se din el vapori fierbinți. SAHIA, N. 34.
      surse: DLRLC
    • 1.1. franțuzism Cal-vapor =
      surse: DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Dincolo, urlau motoare cu mii de cai-vapori. C. PETRESCU, R. DR. 37.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • [Ședea] dormitînd sub vaporile vinului de Chipru. HASDEU, I. V. 83.
      surse: DLRLC
  • comentariu neobișnuit Formă flexionară plural articulat și feminin: vaporile.
    surse: DLRLC

etimologie: