valuta vi [At: FILIMON, O. II, 47 / Pzi: ~tez / E: it valutare] (Înv) A valora (3).

VALUTĂ, valute, s. f. Monedă, alta decât moneda națională. ◊ Valută forte = valută care are acoperire în aur și care este acceptată ca mijloc de plată de mai multe țări. – Din it. valuta.

valută sf [At: (a. 1823) IORGA, S. D. XVII, 160 / Pl: ~te / E: it valuta] 1 Unitate monetară a unei țări, definită printr-o anumită cantitate de metal prețios. 2 Echivalentul în metal prețios, de obicei aur, al unității monetare naționale. 3 Totalitate a mijloacelor de plată exprimate în moneda altui stat care pot fi folosite în decontările internaționale. 4 (Îs) ~ forte Valută (1) cu acoperire în aur, care este acceptată ca mijloc de plată de mai multe state. 5 (Iuz) Preț.

valută s.f. (fin.) 1 Unitate monetară a unui stat. 2 Totalitatea mijloacelor de plată exprimate în moneda altui stat, care pot fi folosite în decontările internaționale. ◊ Valută forte = valută convertibilă, acceptată ca mijloc de plată de mai multe state, datorită stabilității valorii ei. • pl. -e. /<it. valuta.

VALUTĂ, valute, s. f. Unitate monetară a unui stat, cu precizarea metalului în care este definită. ♦ Totalitatea mijloacelor de plată exprimate în moneda altui stat, care pot fi folosite în decontările internaționale. ◊ Valută forte = valută care are acoperire în aur și care este acceptată ca mijloc de plată de mai multe țări. – Din it. valuta.

VALUTĂ, valute, s. f. Sistem monetar adoptat într-o țară; unitatea monetară respectivă. ♦ Totalitatea monedelor (de hîrtie sau de metal) care servesc ca mijloc de plată. Valută forte = valută care are acoperire în aur și care este acceptată de mai multe țări.

VALUTĂ s.f. 1. Unitate monetară care stă la baza sistemului monetar al unei țări. 2. Totalitatea monedelor care servesc drept mijloc de plată în decontările internaționale. ◊ Valută forte = valută cu acoperire în aur care este acceptată de mai multe state. [< it. valuta].

VALUTĂ s. f. 1. unitate monetară care stă la baza sistemului monetar al unui stat. 2. totalitatea mijloacelor de plată (monede, bancnote, cambii, cecuri etc.) folosite în schimbul internațional. ♦ ~ forte = valută cu acoperire în aur care este acceptată de mai multe state. (< it. valuta)

valută f. raportul valorii nominale a hârtiei-monede cu valoarea schimbătoare a cursului ei (= it. valuta).

*valútă f., pl. e (it. valuta, part. d. valére, a valora; fr. value). Com. Raportu valoriĭ nominale față de valoarea de curs a uneĭ hîrtiĭ monetare prezentate la schimb.

valută s. f., g.-d. art. valutei; pl. valute corectat(ă)

valută s. f., g.-d. art. valutei; pl. valute

valută s. f., pl. valute

Valuta v. Valerian II 3.

Văluță v. Evvul 3.

VĂLUȚĂ 1. – s. (AO IV 303); Văluță fam., act. 2. Cf. cu sincopă Vluțea, Alexa (17 A IV 367).