26 de definiții pentru vals
din care- explicative (19)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VALS, valsuri, s. n. Dans în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie, care se dansează în perechi; melodie după care se execută acest dans. [Var.: (înv. și pop.) valț s. n.] – Din fr. valse, germ. Walzer.
vals1 sn [At: I. GOLESCU, C. / V: (asr) valț, (înv) ~ă sf, (reg) ~lțer, voalțăr (Pl: ~e), voalțer / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: fr valse, ger Walzer] 1 Dans de perechi, în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie de învârtire. 2 Melodie după care se execută valsul (1). 3 Piesă vocală sau instrumentală, de formă liberă, compusă în ritmul valsului (1). 4 (Fam) Modificare continuă a lucrurilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vals s.n. Dans de perechi în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie, de învîrtire, avînd la bază dansuri populare austriece și germane. ♦ Melodie după care se execută acest dans. ♦ Piesă vocală sau instrumentală, de formă liberă, compusă în ritmul acestui dans. • pl. -uri, (înv.) -e. și (înv.) valț s.n. /<fr. valse, germ. Walzer.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VALS, valsuri, s. n. Dans în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie, care se dansează în perechi; melodie după care se execută acest dans. [Var.: (Înv. și pop.) valț s. n.] – Din fr. valse, germ. Walzer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VALS, valsuri, s. n. Dans în trei timpi, cu mișcări line și dese de învîrtire, care se dansează în perechi; melodia după care se dansează. Muzica cîntă un vals, a cărui legănare domoală vine pînă la noi, prin noaptea liniștită. SADOVEANU, O. VII 226. Perechile se învîrteau dincolo, în ritmul unui vals somnoros. C. PETRESCU, S. 106. Nadina reuși să înduplece pînă și pe Miron Iuga să facă un vals bătrînesc cu ea. REBREANU, R. I 220. ◊ (Ieșit din uz) Vals-boston = boston. Orchestra, angajată de gazda noastră, a cîntat un vals-boston. CAMIL PETRESCU, U. N. 106. – Variantă: (învechit) valț (MACEDONSKI, O. I 135, ALECSANDRI, T. 1007, NEGRUZZI, S. I 65) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VALS s.n. Dans în trei timpi, care se dansează în perechi; melodia acestui dans. [< fr. valse, cf. germ. Walzer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VALS s. n. dans de perechi în măsură ternară în mișcare vioaie, având la bază dansuri populare austriece și germane; melodia corespunzătoare. (< fr. valse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vals n. 1. un fel de danț circular; 2. arie după care se joacă (= fr. valse).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*vals n., pl. urĭ (fr. valse, d. germ. walzer, d. wälzen, a rostogoli. V. valț). Un frumos dans în treĭ timpurĭ jucat de un cavaler și o damă care se învîrtesc în prejur cînd la dreapta, cînd la stînga. (A te învîrti numaĭ la dreapta, e considerat la noĭ, cu drept cuvînt, ca dizgrațios). Melodia după care se dansează acest dans (¾): celebrele valsurĭ ale luĭ Waldteufel, Strauss și Ivanovicĭ. – Valsu se dansa în Provența încă din evu mediŭ și se numea volta. La Paris s’a dansat întîĭa oară la 1178 și i s’a dat maĭ în colo nume german, deși nu e de origine germană.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VALȚ2 s. n. v. vals.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VALȚ2 s. n. v. vals.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
valsă sf vz vals1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
valț1 sn [At: MÂNDRESCU, I. G. 99 / V: (reg) vals / Pl: ~uri / E: ger Walze, (7) cf și ger Walz (dorn)] 1 Cilindru care se poate roti în jurul axei și care intră în componența unei mașini, a unei instalații etc. 2 (Tip) Val1 (57). 3 (Reg) Fiecare dintre cele două bare de lemn pe care se deplasează canapeaua la gaterul țărănesc de apă. 4 Mașină sau instalație formată din una sau mai multe perechi de cilindri grei, dispuși paralel și având rotire inversă unul față de celălalt, folosită la prelucrarea prin deformare plastică a materialelor metalice, la sfărâmarea boabelor de cereale, la prelucrarea cauciucului etc. Si: laminor. 5 (Buc; Trs) Tăvălug (1). 6 (Reg) Trior (1). 7 Dorn (pentru lărgit țevi). 8 (Reg) Pârghie de ridicat greutăți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
valț2 sn vz vals1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
valțer sn vz vals1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
voalțăr sn vz vals1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de gall
- acțiuni
voalțer sn vz vals1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de gall
- acțiuni
valț2 s.n. v. vals.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VALȚ1 s. n. v. vals.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
valț n. vals. [Nemț. WALZER, (cf. danț)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vals (dans) s. n., pl. valsuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vals (dans, melodie) s. n., pl. valsuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vals (dans, melodie) s. n., pl. válsuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vals (dans)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
vals, -suri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
vals (-suri), s. n. – Dans în măsura de trei timpi. – Var. valț și der. Fr. valse, var. din germ. Walzer (Borcea 217). – Der. valsa, vb., din fr. valser; valsator, s. m. (persoană care valsează); vălțui, vb. (a valsa).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
vals (< cuv. gotic waltjan, în germ. sich wälzen „a se învârti”), dans* de perechi, de origine germ., în măsură* ternară* (cel mai adesea 3/4) și cu structură simetrică a frazei ◊ muzicale (construită din 4-8-16 măsuri). O particularitate definitorie a v. o constituie departajarea precisă a melodiei în raport cu acompaniamentul* ritmico-armonic, iar în cadrul acestuia din urmă, detașarea fermă a timpului (I, 2) tare – marcat de către bas (III, 1) – în raport cu timpii slabi concretizați armonic prin acorduri* în pachet. Premergătorul imediat al v. pe linia dansului țărănesc este Ländler*-ul, prefigurat la rândul său de dansuri datând din sec. 14-16; printre acestea se distinge îndeosebi componentul în măsură ternară (germ. Nachtanz – v. proportio; v și. double) al perechii de dansuri – în ritm binar* și respectiv ternar – cunoscută sub numele de Deutsche Tanz și pătrunsă în suita* instr. (de unde și o posibilă filiație cultă a v.). Către sfârșitul sec. 18, v. pătrunde din mediul pop. în cel burghez (ca oponent al menuetului*, dansat de aristocrație), impunându-se treptat ca dans de societate. Începând din sec. 19 și continuând cu cel următor, v. se numără printre piesele de gen* exploatate în compoziție, fenomen ce dobândește o maximă amploare în romantism*. În chipuri și cu funcții diferite, v. se integrează în aproape toate genurile (I, 2) muzicale, devenind nu o dată piesă – simf., instr., vocal-instr. etc. – autonomă și primind în această calitate denumirea generică de „v. de concert”. În creația simf., v. apare fie ca parte de simfonie* (Berlioz, Simfonia fantastică, Ceaikovski, Simfonia a V-a), fie ca piesă independentă (eventual parte de suită*) (orchestrarea de către Berlioz a Invitației la dans, de fapt un v. de Weber, a constituit primul pas în această direcție pe care o vor continua, în principal, Listz – versiunea orchestrală a V. lui Mefisto -, Sibelius – V. trist, V. romantic – Ravel – versiunea orch. a Valses nobles et sentimentales) sau ca episod constitutiv al unor poeme* simfonice (Saint-Saëns, Dans macabru, R. Strauss, Așa grăit-a Zarathustra, Ravel, poemul coregrafic La Valse, Stravinski, Petrușka). V. este bogat reprezentat și în literatura pianistică, îndeosebi romantică; primilor autori de prestigiu în acest domeniu, Schubert (132 v.) și Weber, le urmează Listz, Chopin (la acesta din urmă, ponderea și substanțialitatea v. în ansamblul operei fiind excepționale), Brahms, Ravel. Genurile muzical-teatrale și-au integrat v. în chip firesc, fie ca modalitate coregrafică directă, fie ca element de atmosferă în serviciul anumitor situații dramatice; cu aceste funcții, v. apare, în operă*, la Gounod (Faust), Verdi (Traviata), Puccini (Boema), Ceaikovski (Evghenii Onedin), Wagner (Maeștrii cântăreți), R. Strauss (Cavalerul rozelor), A. Berg (Wozzek), Șostakovski (Katerina Ismailova) și deține un loc important în baletele lui Delibes și Ceaikovski. Dezvoltarea v. pe linia muzicii ușoare* și de dans, petrecută în special la Viena, conduce nemijlocit la înflorirea, în cea de a doua jumătate a sec. 19, a operetei* în general și a operetei vieneze în special (printr-un revers al procesului, opereta devenind apoi, ea însăși, un „cadru” propice promovării v.). Prin Lanner și cei doi J. Strauss, tatăl și fiul, dar mai ales acesta din urmă, v. de divertisment se consacră ca atare, în formula sa tipic vieneză (care implică și înlănțuirea v. în potpuriuri*), numeroasele producții de acest fel ale compozitorilor vienezi cucerindu-și o binemeritată celebritate. Opereta vieneză, creată la aceeași epocă tocmai sub impulsul popularității, v. vienez de divertisment, îl exploatează intens, oferindu-i totodată posibilități ideale de întruchipare (între altele, operata prilejuiește și dezvoltarea v. vocal, apărută până atunci doar sporadic, la Brahms – Liebesliederwalzer – și, ca un reflex al operetei, în opera Cavalerul rozelor de R. Strauss). Timp de aproape un sec., Viena va rămâne un centru de propagare a operetei, fie direct, fie prin compozitorii formați acolo (șirul acestora începe tot cu J. Strauss-fiul, continuând cu Suppé, Zeller, Millöcker, Lehar, Kálmán, Fall), istoria v-șlagăr* confundându-se adesea, în tot acest timp, cu însăși istoria operetei. V. pătrunde în muzica românească în a doua jumătate a sec. 19, pe filiera miniaturii pentru pian (v. scrise în gustul compozițiilor de salon ale timpului de către Miculi, Flondor, Caudella, Scărlătescu, T. Brediceanu ș.a.) și a operetei (Caudella, Stephănescu, Porumbescu ș.a.). De o popularitate depășind granițele naționale s-a bucurat v. Valurile Dunării (1880), compus inițial pentru fanfară, de Ivanovici. Una dintre cele mai originale transfigurări ale particularităților de mișcare (2) și de caracter ale v. în întreaga literatură muzicală a sec. 20 este realizată de Enescu în Octetul pentru coarde op. 7 (partea a IV-a, Mouvement de Valse bien rhytmée) (1900). Compoziția românească din sec. 20 mai înregistrează și tendința utilizării v. într-o ipostază parodică (Jora – baletul Demoazela Măriuța, Paul Constantinescu, Din cătănie, trei caricaturi muzicale pentru instr. de suflat și pian, opera O noapte furtunoasă), în consens cu reprezentări similare din muzica universală contemporană.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vals, valsurisubstantiv neutru
- 1. Dans în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie, care se dansează în perechi; melodie după care se execută acest dans. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Muzica cîntă un vals, a cărui legănare domoală vine pînă la noi, prin noaptea liniștită. SADOVEANU, O. VII 226. DLRLC
- Perechile se învîrteau dincolo, în ritmul unui vals somnoros. C. PETRESCU, S. 106. DLRLC
- Nadina reuși să înduplece pînă și pe Miron Iuga să facă un vals bătrînesc cu ea. REBREANU, R. I 220. DLRLC
- 1.1. Vals-boston = boston. DLRLCsinonime: boston
- Orchestra, angajată de gazda noastră, a cîntat un vals-boston. CAMIL PETRESCU, U. N. 106. DLRLC
-
-
etimologie:
- valse DEX '09 DEX '98 DN
- Walzer DEX '09 DEX '98 DN