10 definiții pentru vacarm


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VACÁRM, vacarmuri, s. n. Zgomot asurzitor, hărmălaie. – Din fr. vacarme.

VACÁRM, vacarmuri, s. n. Zgomot asurzitor, hărmălaie. – Din fr. vacarme.

vacarm sn [At: NEGULICI / V: (înv) sf / Pl: (rar) ~uri / E: fr vacarme] 1 Zgomot asurzitor Si: tumult, vuiet. 2 Larmă (de glasuri, de strigăte etc.) Si: hărmălaie (1), tărăboi, zarvă.

vacarm s.n. Zgomot asurzitor, hărmălaie, larmă, tumult. Mi se pare că de ani de zile am trăit într-un vacarm (SEBAST.). • pl. -uri. /<fr. vacarme.

VACÁRM s. n. Zgomot asurzitor. Stîncile sînt sfărîmate, aruncate în aer, se izbesc de păreții galeriilor, se sfărîmă, e un vacarm și un trosnet îngrozitor. BOGZA, Ț. 71. La vacarmul instrumentelor se adăoga răcnetul glasurilor. PETRESCU, C. V. 198. Totul s-a transformat într-un adevărat vacarm. SAHIA, N. 45. Glasul lui parcă domina tot vacarmul gării. REBREANU, R. I 17.

VACÁRM s.n. Zgomot mare, hărmălaie. [< fr. vacarme].

VACÁRM s. n. zgomot mare, hărmălaie, larmă, tumult. (< fr. vacarme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VACARM s. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vuiet, zarvă, zgomot, (rar) larmăt, (astăzi rar) strigare, (pop. și fam.) chiloman, (înv. și reg.) toi, (reg.) haraiman, hălălaie, hărhălaie, toiet, toloboată, tololoi, (Mold., Bucov. și Transilv.) holcă, (Transilv.) lolotă, (înv.) calabalîc, dandana, dănănaie, dăndănaie, gîlceavă, (fig.) țigănie, (arg.) năsulie. (Era un ~ de nedescris.)

Intrare: vacarm
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vacarm
  • vacarmul
  • vacarmu‑
plural
  • vacarmuri
  • vacarmurile
genitiv-dativ singular
  • vacarm
  • vacarmului
plural
  • vacarmuri
  • vacarmurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vacarm

  • 1. Zgomot asurzitor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 sinonime: hărmălaie larmă tumult zgomot attach_file 4 exemple
    exemple
    • Stîncile sînt sfărîmate, aruncate în aer, se izbesc de păreții galeriilor, se sfărîmă, e un vacarm și un trosnet îngrozitor. BOGZA, Ț. 71.
      surse: DLRLC
    • La vacarmul instrumentelor se adăoga răcnetul glasurilor. PETRESCU, C. V. 198.
      surse: DLRLC
    • Totul s-a transformat într-un adevărat vacarm. SAHIA, N. 45.
      surse: DLRLC
    • Glasul lui parcă domina tot vacarmul gării. REBREANU, R. I 17.
      surse: DLRLC

etimologie: