27 de definiții pentru vătrai

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂTRAI, vătraie, s. n. 1. Unealtă metalică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc.; vătrar. ◊ Expr. (Pop. și fam.) Trai pe vătrai = viață ușoară, lipsită de griji, (înv. și reg.) Trai cu vătrai = viață grea, plină de certuri, de neînțelegeri. 2. Lambă (la căruță sau la car). – Cf. sb. vătralj, bg. vatral.

vătrai [At: PO 307/12 / V: (pop) ~ar (Pl: ~are, ~aruri), (reg) ~an, vărtar, vlătar, vrătar (Pl: vrătaruri) / Pl: ~e, (reg) ~uri, (18-19) ~ / E: vatră + -ai cf srb vătralj, bg ватрал] 1 sn Obiect de uz casnic, de lemn sau de metal, de obicei în formă de cârlig lung sau de lopățică cu coadă lungă, cu care se scormonește ori se trage jarul sau cenușa Vz cociorvă1 (1), jeruitor, piscălău, scociorâtor, spuzar, vășcălan (2). 2 sn (Pop; îs) Trai cu ~ sau (reg) un trai și un ~ Viață grea, cu permanente neînțelegeri și certuri. 3 sn (Mun; îs) Trai pe ~ Viață foarte grea. 4 sn (Pfm; îas) Viață lipsită de griji. 5 sn (Reg; îe) A toca (sau a bate toaca) pe ~ A trăi în mare sărăcie. 6 sn (Reg; îae) A pierde timpul. 7 sn (Mun; irn; îe) (A fi) crai pe ~ (A fi un) tânăr fără căpătâi. 8 sn (Mun; irn; îae) (A fi) foarte sărac. 9 sn (Mun; îe) A-i lua (cuiva) ~ul țestului A nu avea ce lua de la cineva. 10 sn (Trs; îe) (A pleca) cu ~ și cu cociorvă (A pleca) cu tot avutul. 11 sn (Mun; îe) A lua (pe cineva) la ~e A goni (pe cineva). 12 sn (Dep) Sabie. 13 sn (Reg; pan) Unealtă de fier cu mâner de lemn, cu ajutorul căreia se fac gropi pentru îngropatul viței de vie. 14 sn (Pop; pan) Fiecare dintre cele două vergele de metal care leagă, la căruță, capetele crucii de capetele osiei. 15 sn (Reg; îf vătrar) Cenușar (5) (la sobă). 16 sn (Olt) Loc de casă. 17 sn (Reg) Piatra stătătoare a morii Si: (reg) podină. 18 sm (Olt) Căpetenie a colindătorilor care, în timpul colindului (din ajunul Crăciunului), scormonește cu un băț jarul din vatră. 19 sm (Reg; îf vătrar) Cărbunar (1).ватрал

vătrai s.n., s.m. 1 s.n. Obiect de uz casnic, de lemn sau de metal, de obicei în formă de cîrlig lung sau de lopățică cu coadă lungă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc. ◊ Expr. Trai pe vătrai = a) viață foarte grea, de mizerie; b) viață ușoară, lipsită de griji. A duce trai pe vătrai = a duce o viață grea, plină de lipsuri. Trai cu vătrai sau un trai și un vătrai = viață grea, plină de certuri, de neînțelegeri. A toca (sau a bate toaca) pe vătrai = a) a trăi în mare sărăcie; b) a pierde timpul (stînd degeaba). 2 s.n. Analog, (pop.) Lambă (la căruță sau car). 3 s.m. (reg.) Căpetenie a colindătorilor care, în timpul colindatului, scormonește cu un băț jarul din vatră. • pl. n. -aie, -uri, m. -ai. și vătrar, vătran s.n. /vatră + -ar.

VĂTRAI, vătraie, s. n. 1. Unealtă mecanică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc.; vătrar. ◊ Expr. (Pop. și fam.) Trai pe vătrai = viață ușoară, lipsită de griji. (Înv. și reg.) Trai cu vătrai = viață grea, plină de certuri, de neînțelegeri. 2. Lambă (la căruță sau car). – Cf. scr. vătralj, bg. vatral.

VĂTRAI, vătraie, s. n. 1. Unealtă în formă de cîrlig sau de lopățică cu coadă, de obicei de fier, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, cuptoare etc. Scurmă cu vătraiul tata, în focul de pe vatră. STANCU, D. 46. Băteau copii din vătrai și clește. Dar el tăcea, săracul, ca un pește. TOPÎRCEANU, P. 100. Baba ia vătraiul și-l înfierbîntă-n foc. SBIERA, P. 58. ◊ Expr. Trai cu vătrai sau un trai și-un vătrai = viață de certuri și de neînțelegeri; viață grea, amară. De te-o-ntreba cum mi-e traiul? Spune-i că e cu vătraiul. Nici un prînz Făr’ de plîns. BIBICESCU, P. P. 178. Și numai așa a scăpat biata noră de un trai și un vătrai. I. CR. II 266. Spune că m-am măritat; De-or întreba cum mi-e traiul, Spune-le că cu vătraiul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 345. 2. Lambă (1). – Variante: vătrar, vătral (MARIAN, NA. 39) s. n.

VĂTRAI ~ie n. 1) Unealtă metalică în formă de lopată (mică), folosită pentru a scoate cenușa sau jarul din sobă sau din vatră. 2) Cârlig de metal folosit pentru a scormoni focul în sobă sau în vatră. [Sil. vă-trai] /vatră + suf. ~ai

vătráĭ (vest) n., pl. ĭe și urĭ, și vătrár și vatrár (est) n., pl. e (d. vatră, ca tăcĭunar d. tăcĭune. Numaĭ vătraĭ vine d. sîrb. vatralj, bg. vatral). Unealtă de fer de scormolit focu. (Lopățica e de luat cărbunĭ, ĭar cleștele de apucat). Traĭ cu vătraĭ, căsnicie rea, adică „cu bătăĭ cu vătraĭu”.

vătraiu n. 1. lopățică de sgândărit focul; fig. traiu cu vătraiu, vieață cu certuri continue; 2. pl. lambele carului dintr’o singură bucată de fier. [Tras din vatră].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vătrai (desp. vă-trai) s. n., pl. vătraie

vătrai (vă-trai) s. n., pl. vătraie

vătrai s. n. (sil. -trai), pl. vătraie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VĂTRAI s. 1. (reg.) scociorâtor, vătrar, (Transilv. și Maram.) spuzar. (~ pentru scormonit jarul.) 2. v. lambă.

VĂTRAI s. 1. (reg.) scociorîtor, vătrar, (Transilv. și Maram.) spuzar. (~ pentru scormonit jarul.) 2.(TEHN.) lambă, (reg.) costiș, cruce, întinzătoare, lanț, lănțuș, scară, tinzătoare, (prin Olt. și Ban.) scăriță. (~ la car, căruță.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vătrai (-ie), s. n. – Unealtă cu care se umblă în foc. – Var. vătral, vătrar. Sb., rut. vatrajl, cf. bg. vatral (Tiktin; Candrea; Brückner, Z. slaw. Phil., 205, cuvinte care provin din vatră).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vătrai, vătraie, s.n. – (reg.) Unealtă metalică în formă de cârlig lung, cu coadă, cu care se scormonește jarul în sobe; spuzar. „Bate mâța cu vătraiu / De ce nu s-o copt mălaiu” (Memoria, 2004: 1.098). – Din srb. vatralj, bg. vatral (Tiktin, Candrea, cf. DER; DEX); din vatră + suf. -ai (MDA).

vătrai, vătraie, s.n. – Unealtă metalică în formă de cârlig lung, cu coadă, cu care se scormonește jarul în sobe: „Bate mâța cu vătraiu / De ce nu s-o copt mălaiu” (Memoria 2004: 1098). – Din srb., ucr. vatralj (DER).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

trai pe vătrai expr. (pop.) viață ușoară / lipsită de griji.

Intrare: vătrai
  • silabație: vă-trai info
substantiv neutru (N65)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vătrai
  • vătraiul
  • vătraiu‑
plural
  • vătraie
  • vătraiele
genitiv-dativ singular
  • vătrai
  • vătraiului
plural
  • vătraie
  • vătraielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vătral
  • vătralul
  • vătralu‑
plural
  • vătrale
  • vătralele
genitiv-dativ singular
  • vătral
  • vătralului
plural
  • vătrale
  • vătralelor
vocativ singular
plural
vărtar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
  • silabație: vă-trar info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vătrar
  • vătrarul
  • vătraru‑
plural
  • vătrare
  • vătrarele
genitiv-dativ singular
  • vătrar
  • vătrarului
plural
  • vătrare
  • vătrarelor
vocativ singular
plural
vătran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vătrai, vătraiesubstantiv neutru

  • 1. Unealtă metalică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Scurmă cu vătraiul tata, în focul de pe vatră. STANCU, D. 46. DLRLC
    • format_quote Băteau copii din vătrai și clește. Dar el tăcea, săracul, ca un pește. TOPÎRCEANU, P. 100. DLRLC
    • format_quote Baba ia vătraiul și-l înfierbîntă-n foc. SBIERA, P. 58. DLRLC
    • chat_bubble popular familiar Trai pe vătrai = viață ușoară, lipsită de griji. DEX '09
    • chat_bubble învechit regional Trai cu vătrai (sau un trai și-un vătrai) = viață grea, plină de certuri, de neînțelegeri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De te-o-ntreba cum mi-e traiul? Spune-i că e cu vătraiul. Nici un prînz Făr’ de plîns. BIBICESCU, P. P. 178. DLRLC
      • format_quote Și numai așa a scăpat biata noră de un trai și un vătrai. I. CR. II 266. DLRLC
      • format_quote Spune că m-am măritat; De-or întreba cum mi-e traiul, Spune-le că cu vătraiul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 345. DLRLC
  • 2. Lambă (1.) (la căruță sau la car). DEX '09
    sinonime: lambă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.