10 definiții pentru vărzui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrențui, a degrada o carte, un caiet etc. – Varză + suf. -ui.

vărzui [At: TDRG / V: (reg) ~zoi (Pzi: ~esc) / Pzi: ~esc, vărzui / E: varză + -ui] 1 vt (Fam; c. i. cărți, caiete etc.) A răvăși (și a rupe) foile unei cărți, ale unui caiet. 2 vr (Olt) A se învălmăși. 3-4 vr (Reg) A forfoti (1-2). 5 vt (Reg) A mâna1 oile repede, făcându-le să obosească.

vărzui vb. IV. tr. (fam.; compl. indică mai ales caiete, cărți) A rupe, a zdrențui, a degrada; a face (ceva) varză. • prez.ind. -iesc. /varză + -ui.

VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrențui, a degrada, a face ferfeniță o carte, un caiet etc. – varză + suf. -ui.

VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. (Familiar) 1. Tranz. A rupe (cărți, caiete), a zdrențui, a face ferfeniță. 2. Refl. A umbla mult de colo pînă colo; a mișuna, a forfoti. Un om și o femeie care umblau forfotind prin lumea ce se tot vărzuia încoace și încolo. La TDRG.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vărzuí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. varzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 să vărzuiáscă

vărzuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vărzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. vărzuiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VĂRZUÍ vb. v. agita, colcăi, destrăma, ferfeniți, foi, forfoti, frământa, furnica, hărtăni, împrăștia, mișui, mișuna, risipi, roi, rupe, sfâșia, spulbera, viermui, zdrențui.

vărzui vb. v. AGITA. COLCĂI. DESTRĂMA. FERFENIȚI. FOI. FORFOTI. FRĂMÎNTA. FURNICA. HĂRTĂNI. ÎMPRĂȘTIA. MIȘUI. MIȘUNA. RISIPI. ROI. RUPE. SFÎȘIA. SPULBERA. VIERMUI. ZDRENȚUI.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

vărzui, vărzuiesc v. r. (tox.) a fi consumator înrăit de narcotice, a se droga excesiv.

Intrare: vărzui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vărzui
  • vărzuire
  • vărzuit
  • vărzuitu‑
  • vărzuind
  • vărzuindu‑
singular plural
  • vărzuiește
  • vărzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vărzuiesc
(să)
  • vărzuiesc
  • vărzuiam
  • vărzuii
  • vărzuisem
a II-a (tu)
  • vărzuiești
(să)
  • vărzuiești
  • vărzuiai
  • vărzuiși
  • vărzuiseși
a III-a (el, ea)
  • vărzuiește
(să)
  • vărzuiască
  • vărzuia
  • vărzui
  • vărzuise
plural I (noi)
  • vărzuim
(să)
  • vărzuim
  • vărzuiam
  • vărzuirăm
  • vărzuiserăm
  • vărzuisem
a II-a (voi)
  • vărzuiți
(să)
  • vărzuiți
  • vărzuiați
  • vărzuirăți
  • vărzuiserăți
  • vărzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • vărzuiesc
(să)
  • vărzuiască
  • vărzuiau
  • vărzui
  • vărzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vărzui familiar

  • 1. tranzitiv A rupe, a zdrențui, a degrada o carte, un caiet etc.
    surse: DEX '09
  • 2. reflexiv A umbla mult de colo până colo.
    exemple
    • Un om și o femeie care umblau forfotind prin lumea ce se tot vărzuia încoace și încolo. La TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • varză + sufix -ui.
    surse: DEX '09 DEX '98