opțiuni
  • info

4 definiții pentru forfotire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FORFOTI, forfotesc, vb. IV. Intranz. 1. A umbla de colo până colo grăbit, iute; a foi, a furnica, a roi, a mișuna, a forfăi. 2. A fierbe cu zgomot înăbușit; a clocoti încet, potolit. – Formație onomatopeică.

A FORFOTI pers. 3 ~ește intranz. 1) (despre ființe) A se mișca grăbit și haotic fără întrerupere; a foi; a fojgăi; a furnica; a mișuna; a roi; a viermui; a foșni. 2) A fierbe încet, producând zgomote înăbușite; a clocoti potolit. 3) (despre ape) A se agita cu zgomot. /Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

forfoti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. forfotesc, imperf. 3 sg. forfotea; conj. prez. 3 sg. și pl. forfotească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FORFOTI vb. a se agita, a colcăi, a (se) foi, a se frământa, a furnica, a mișui, a mișuna, a roi, a viermui, (pop.) a bâjbâi, (înv. și reg.) a jimi, (reg.) a fojgăi, a vâșca, (prin Transilv.) a șovârca, (Olt.) a se vărzui, (Ban.) a vermeti, (fam.) a se fâțâi, a se vânzoli. (Lumea ~ pe străzi.)

Intrare: forfotire
forfotire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • forfotire
  • forfotirea
plural
  • forfotiri
  • forfotirile
genitiv-dativ singular
  • forfotiri
  • forfotirii
plural
  • forfotiri
  • forfotirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

forfoti, forfotescverb

  • 1. A umbla de colo până colo grăbit, iute; a foi. DEX '09 DLRLC
    sinonime: foi forfăi furnica mișuna roi
    • format_quote Sute de muncitori și muncitoare forfotesc, se amestecă cu motoarele, cu roțile uriașe, înfrățindu-se. SAHIA, N. 29. DLRLC
    • format_quote Forfotesc iscoade multe Ca să afle, să scornească: Cine-s prea ciudații oaspeți De la crîșma-mpărătească? IOSIF, V. 80. DLRLC
    • format_quote Cînd am ieșit în stradă, felinarele erau aprinse și lume multă forfotea în toate părțile. VLAHUȚĂ, O. A. 255. DLRLC
  • 2. A fierbe cu zgomot înăbușit; a clocoti încet, potolit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: clocoti fierbe
    • format_quote Bătrînele... mocoșeau asupra unui ceaun mare, unde forfotea mămăliga de praznic. CAMILAR, N. I 209. DLRLC
    • format_quote Pe vatră sfîrîia, într-un hîrb de ceaun, friptura de purcel. Mămăliguța forfotea alături. SADOVEANU, O. I 351. DLRLC
    • format_quote Scrobul cu smîntînă... mai forfotește încetișor pe lîngă buza tigăii. VLAHUȚĂ, O. A. 97. DLRLC
    • format_quote figurat Clăbuci ca deasupra unui uncrop forfoteau ridicîndu-se, tulburi și nisipoase, valuri se ridicau. ANGHEL, PR. 72. DLRLC
    • format_quote figurat Apele umflate forfoteau și veneau spumegînd pe lăptoc, făcînd să duduie roata. ANGHEL-IOSIF, C. L. 29. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.