14 definiții pentru vârticuș vârtecuș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂRTICÚȘ, vârticușuri, s. n. (Rar) Vârtej (I 1). [Var.: vârtecúș s. n.] – Din [în]vârtecuș.

VÂRTICÚȘ, vârticușuri, s. n. Vârtej (I 1). [Var.: vârtecúș s. n.] – Din [în]vârtecuș.

VÂRTECÚȘ s. n. v. vârticuș.

vârtecuș [At: STAMATI, V. 6731/9/ V: ~eguș, ~eșug, ~tic~ (Pl și: ~ticuși sm) ~tiguș (Pl: ~tigușe) / Pl: ~uri, ~e / E: ns cf vârtej, vârtivârteșug, prin metateză] 1-3 sn (Reg) Vârtej (1, 3-4). 4 sn (Reg; îlav) În ~ Într-o mișcare de înaintare în spirală. 5 sn (Reg) Învârtire. 6 sn (Reg) Rotire. 7 sn (Reg; ccr; îf vârticuș) Încâlcitură. 8 sn (Reg) Vârtej (13). 9 sn (Reg; îf vârtiguș) Bucată de lemn cu care se răsucește funia sau lanțul trecut peste o sarcină (de fân, de lemn etc.) spre a o strânge. 10 sm (Buc; îf vârticuș) Cusătură ornamentală specifică hainelor țărănești. 11 s (Trs; șîcs ineluș-vârteguș) Jocul de copii „ineluș-învârtecuș” Vz învârtecuș. 12 sa (Mun; Olt) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 13 sa (Mun; Olt) Melodie după care se execută vârtecușul (12).

VÎRTICÚȘ, vîrticușuri, s. n. Bulboană, vîltoare, vîrtej. Și cît de limpede curgea pîrîul... Acolo, la punte... vîrticușul era negru. CAMILAR, N. I 409. – Variantă: vîrtecúș s. n.

vârtecuș n. învârtire continuă. V. ineluș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vârticúș (rar) s. n., pl. vârticúșuri

vârticúș s. n., pl. vârticúșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂRTECÚȘ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.

vîrtecuș s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. OCHI. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vârticúș, vârticușuri, s.n. – (reg.) Vârtej de vânt (Grad, 2000). – Din (în)vârtecuș (DEX); cf. vârtej, vârti – vârteșug, prin metateză (MDA).

Intrare: vârticuș
vârticuș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârticuș
  • vârticușul
  • vârticușu‑
plural
  • vârticușuri
  • vârticușurile
genitiv-dativ singular
  • vârticuș
  • vârticușului
plural
  • vârticușuri
  • vârticușurilor
vocativ singular
plural
vârtecuș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârtecuș
  • vârtecușul
  • vârtecușu‑
plural
  • vârtecușuri
  • vârtecușurile
genitiv-dativ singular
  • vârtecuș
  • vârtecușului
plural
  • vârtecușuri
  • vârtecușurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vârticuș vârtecuș

etimologie:

  • [în]vârtecuș
    surse: DEX '09