9 definiții pentru vânturar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂNTURAR, vânturare, s. n. (Rar) Evantai. – Vânturi (pl. lui vânt) + suf. -ar.

VÂNTURAR, vânturare, s. n. (Rar) Evantai. – Vânturi (pl. lui vânt) + suf. -ar.

vânturar [At: BARONZI, M. I, 10/22/ Pl: ~i sm, ~e sn / E: vântura + -ar] (Înv) 1 sm Vânturător (4). 2 sn Evantai (1).

vînturar s.n. (înv.) Evantai. • pl. -e. /vînt + -ar.

VÎNTURAR, vînturare, s. n. (Rar) Evantai. Are un moț de pene împestrițate... Cînd zboară, și-l pleacă pe spate, iară cînd se pune jos, îl întinde ca un vînturar. MARIAN, O. II 157.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vânturar (înv.) s. n., pl. vânturare

vânturar (rar) s. n., pl. vânturare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: vânturar
vânturar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturar
  • vânturarul
  • vânturaru‑
plural
  • vânturare
  • vânturarele
genitiv-dativ singular
  • vânturar
  • vânturarului
plural
  • vânturare
  • vânturarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vânturar, vânturaresubstantiv neutru

  • 1. rar Evantai. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: evantai
    • format_quote Are un moț de pene împestrițate... Cînd zboară, și-l pleacă pe spate, iară cînd se pune jos, îl întinde ca un vînturar. MARIAN, O. II 157. DLRLC
etimologie:
  • Vânturi (pluralul lui vânt) + sufix -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.