Definiția cu ID-ul 942834:
Explicative DEX
VÎNTURAR, vînturare, s. n. (Rar) Evantai. Are un moț de pene împestrițate... Cînd zboară, și-l pleacă pe spate, iară cînd se pune jos, îl întinde ca un vînturar. MARIAN, O. II 157.
VÎNTURAR, vînturare, s. n. (Rar) Evantai. Are un moț de pene împestrițate... Cînd zboară, și-l pleacă pe spate, iară cînd se pune jos, îl întinde ca un vînturar. MARIAN, O. II 157.