13 definiții pentru vâlced


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂLCÉD, -Ă, vâlcezi, -de, adj. (Reg.) Vânăt, învinețit; livid, palid. – Et. nec.

vâlced1, ~ă a [At: LB / V: ~ead, vel~, vul~ / Pl: ~ezi, ~e / E: nct] 1-2 (Trs; Mol; d. oameni sau d. părți ale lor) Vânăt (24-25). 3 (Trs; d. oameni) Cu cearcăne la ochi. 3 (Reg; d. oameni) Extenuat2 (1). 4 (Mol) Umed.

VẤLCED, -Ă, vâlcezi, -de, adj. (Reg.) Vânăt, învinețit; livid, palid. – Et. nec.

vâlced a. vânăt de lovituri. [Origină necunoscută].

vîlced, -ă adj. (reg.) Care este vînăt, învinețit; livid, palid. • pl. -zi, -de. /etimol. nec.

VÎ́LCED, -Ă, vîlcezi, -de, adj. (Regional) Vînăt, înnegrit în urma unei lovituri; (despre oameni) livid.

vî́lced, -ă adj. (cp. cu it. vincido, moale. V. mîrced, gîlfed). Est. (rev. I. Crg. 7, 154). Călîŭ, cam umed, nu destul de uscat, vorbind de lemnele de foc (în Nț. mîlced). Serbia ș. a. Vînăt, stricat. – Și crînced (Ĭașĭ, Meh.): lemne crîncede. V. jilav.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vấlced (reg.) adj. m., pl. vấlcezi; f. vấlcedă, pl. vấlcede

vâlced adj. m., pl. vâlcezi; f. sg. vâlcedă, pl. vâlcede


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂLCED adj. v. învinețit, vânăt.

vîlced adj. v. ÎNVINEȚIT. VÎNĂT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vîlcéd (-dă), adj. – Vînăt, livid. Origine incertă. Poate în loc de vînced < lat. vincĭdus, cf. vincĕre „a înmuia, a îmblînzi” și it. vincido „înmuiat” (Scriban). Totuși, pare preferabil să se pornească de la mîrced „vînăt”, ale cărui der. apar și cu forma mîlce-. Legătura cu mag. vércsik „vînătaie” (Cihac 538), nu se impune. – Der. vîlcezi, vb. (a se învineți, a se strica). În Bucov.

Intrare: vâlced
vâlced adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâlced
  • vâlcedul
  • vâlcedu‑
  • vâlcedă
  • vâlceda
plural
  • vâlcezi
  • vâlcezii
  • vâlcede
  • vâlcedele
genitiv-dativ singular
  • vâlced
  • vâlcedului
  • vâlcede
  • vâlcedei
plural
  • vâlcezi
  • vâlcezilor
  • vâlcede
  • vâlcedelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vâlced

etimologie: