opțiuni
  • info

11 definiții pentru învinețit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVINEȚIT, -Ă, învinețiți, -te, adj. Care a devenit vânăt. – V. învineți.

ÎNVINEȚIT, -Ă, învinețiți, -te, adj. Care a devenit vânăt. – V. învineți.

învinețit1 sn [At: DA ms / V: ~vânătățit, ~vânăț~ / Pl: (rar) ~uri / E: învineți] 1-5 Învinețire (1-5). 6 (Fig; rar) Umbră.

învinețit2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 311/ V: ~vânătățit, ~vânăț~ / Pl: ~iți, ~e / E: învineți] 1 Colorat în vânăt. 2 Căruia i s-au produs vânătăi prin lovire. 3 (Pex) Snopit în bătaie. 4 Care a devenit vânăt de frig, durere, mânie etc.

ÎNVINEȚIT, -Ă, învinețiți, -te, adj. Care a devenit vînăt; p. ext. care și-a pierdut strălucirea, care a pălit, care s-a ofilit. Pe cer încă mai străluceau cîteva stele învinețite, din puzderia de peste noapte. PREDA, Î. 130. Gemea mușcat de vînturi un stuf de liliac. Plăpîndele lui ramuri abia înmugurite... Nainte de-ași da rodul mureau învinețite. MACEDONSKI, O. I 114. Acele buze... amuțeau învinețite. NEGRUZZI, S. I 311.

învânătățit1 sn vz învinețit1

învânătățit2, ~ă a vz învinețit2

învânățit1 sn vz învinețit1

învânățit2, ~ă a vz învinețit2

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învinețit adj. m., pl. învinețiți; f. sg. învinețită, pl. învinețite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVINEȚIT adj. 1. vânăt, (înv. și reg.) vinețit, (reg.) vâlced. (Are obrazul ~.) 2. v. livid.

ÎNVINEȚIT adj. 1. vînăt, (înv. și reg.) vinețit, (reg.) vîlced. (Are obrazul ~.) 2. livid, verde, vînăt. (~ la față de mînie.)

Intrare: învinețit
învinețit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învinețit
  • ‑nvinețit
  • învinețitul
  • învinețitu‑
  • ‑nvinețitul
  • ‑nvinețitu‑
  • învinețită
  • ‑nvinețită
  • învinețita
  • ‑nvinețita
plural
  • învinețiți
  • ‑nvinețiți
  • învinețiții
  • ‑nvinețiții
  • învinețite
  • ‑nvinețite
  • învinețitele
  • ‑nvinețitele
genitiv-dativ singular
  • învinețit
  • ‑nvinețit
  • învinețitului
  • ‑nvinețitului
  • învinețite
  • ‑nvinețite
  • învinețitei
  • ‑nvinețitei
plural
  • învinețiți
  • ‑nvinețiți
  • învinețiților
  • ‑nvinețiților
  • învinețite
  • ‑nvinețite
  • învinețitelor
  • ‑nvinețitelor
vocativ singular — —
plural — —
învânătățit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
învânățit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învinețit, învinețităadjectiv

  • 1. Care a devenit vânăt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acele buze... amuțeau învinețite. NEGRUZZI, S. I 311. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Care și-a pierdut strălucirea, care a pălit, care s-a ofilit. DLRLC
      • format_quote Pe cer încă mai străluceau cîteva stele învinețite, din puzderia de peste noapte. PREDA, Î. 130. DLRLC
      • format_quote Gemea mușcat de vînturi un stuf de liliac. Plăpîndele lui ramuri abia înmugurite... Nainte de-ași da rodul mureau învinețite. MACEDONSKI, O. I 114. DLRLC
etimologie:
  • vezi învineți DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.