2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UZITÁT, -Ă, uzitați, -te, adj. Folosit în mod curent, obișnuit. – Din fr. usité, lat. usitatus, it. usitato.

UZITÁT, -Ă, uzitați, -te, adj. Folosit în mod curent, obișnuit. – Din fr. usité, lat. usitatus, it. usitato.

uzitat, ~ă a [At: (a. 1860) ȘCHEI, 152 / S și: usitat / Pl: ~ați, ~e / E: lat usitatus, fr usité, it usitato] Utilizat (în mod curent) Si: obișnuit, uzual (2).

UZITÁT, -Ă, uzitați, -te, adj. (Mai ales la negativ) De folosință curentă, obișnuit. Trecînd peste aceste considerațiuni ale unei severități neuzitate la noi... opera d-lui Zamfirescu rămîne plină de un adevărat merit. MACEDONSKI, O. IV 73.

UZITÁT, -Ă adj. De folosință, obișnuit. [< uzita].

UZITÁT ~tă (~ți, ~te) Care este folosit în mod curent; întrebuințat frecvent. /<fr. usité, lat. usitatus, it. usitato

*uzitát, -ă adj. (lat. usitatus). Întrebuințat: chinina e foarte uzitată în farmacie. Obișnuit: un cuvînt foarte uzitat, vinu e foarte uzitat la masa luĭ.

UZITÁ, uzitez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod obișnuit. – Din uzitat (derivat regresiv).

UZITÁ, uzitez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod obișnuit. – Din uzitat (derivat regresiv).

uzita vt [At: NEGULICI, 408 / S și: usita / Pzi: ~tez / E: lat usitari] (Liv) 1 A utiliza (în mod obișnuit). 2 (Înv) A obișnui să folosească ceva.

UZITÁ vb. I. tr., refl. (Liv.) A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod curent. [Cf. fr. usité].

UZITÁ vb. tr., refl. a (se) folosi în mod curent. (după fr. usité)

A UZITÁ ~éz tranz. livr. A folosi în mod obișnuit; a întrebuința frecvent. /Din uzitat

*uzitéz v. tr. (lat. usitari, frecŭentativ d. uti, usus sum. V. uzez). Întrebuințez. Obișnuesc a mă folosi: nu maĭ uzitez vin la masă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uzitá (a ~) vb., ind. prez. 3 uziteáză

uzitá vb., ind. prez. 1 sg. uzitéz, 3 sg. și pl. uziteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UZITÁT adj. folosit, întrebuințat. (Care este formula ~?)

UZITAT adj. folosit, întrebuințat. (Care este formula ~?)

arată toate definițiile

Intrare: uzitat
uzitat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uzitat
  • uzitatul
  • uzitatu‑
  • uzita
  • uzitata
plural
  • uzitați
  • uzitații
  • uzitate
  • uzitatele
genitiv-dativ singular
  • uzitat
  • uzitatului
  • uzitate
  • uzitatei
plural
  • uzitați
  • uzitaților
  • uzitate
  • uzitatelor
vocativ singular
plural
Intrare: uzita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uzita
  • uzitare
  • uzitat
  • uzitatu‑
  • uzitând
  • uzitându‑
singular plural
  • uzitea
  • uzitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uzitez
(să)
  • uzitez
  • uzitam
  • uzitai
  • uzitasem
a II-a (tu)
  • uzitezi
(să)
  • uzitezi
  • uzitai
  • uzitași
  • uzitaseși
a III-a (el, ea)
  • uzitea
(să)
  • uziteze
  • uzita
  • uzită
  • uzitase
plural I (noi)
  • uzităm
(să)
  • uzităm
  • uzitam
  • uzitarăm
  • uzitaserăm
  • uzitasem
a II-a (voi)
  • uzitați
(să)
  • uzitați
  • uzitați
  • uzitarăți
  • uzitaserăți
  • uzitaseți
a III-a (ei, ele)
  • uzitea
(să)
  • uziteze
  • uzitau
  • uzita
  • uzitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

uzitat

  • 1. Folosit în mod curent, obișnuit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: folosit întrebuințat antonime: inuzitat attach_file un exemplu
    exemple
    • Trecînd peste aceste considerațiuni ale unei severități neuzitate la noi... opera d-lui Zamfirescu rămîne plină de un adevărat merit. MACEDONSKI, O. IV 73.
      surse: DLRLC
    • comentariu Exemplul se referă la o formă negativă a adjectivului.
      surse: dexonline

etimologie:

uzita

  • 1. livresc A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod obișnuit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: