opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UZINARE s. f. Prelucrare a unui material cu ajutorul mașinilor-unelte; uzinaj. – După fr. usinage.

UZINARE s. f. Prelucrare a unui material cu ajutorul mașinilor-unelte; uzinaj. – După fr. usinage.

uzinare sf [At: LTR2 / Pl: (rar) ~nări / E: uzina] 1 Prelucrare a unui material (așchiere, deformare plastică, tăiere) cu ajutorul mașinilor-unelte, prin operații separate sau în cadrul unui proces tehnologic Si: uzinaj (1). 2 Fabricare a unui produs într-o uzină Si: uzinaj (2).

UZINARE s. f. Acțiune de prelucrare a metalelor cu ajutorul mașinilor-unelte.

UZINARE s.f. Acțiunea de prelucrare a metalelor cu ajutorul mașinilor-unelte; uzinaj. [< uzina].

UZINA, uzinez, vb. I. Tranz. (Rar) A prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. – Din fr. usiner.

UZINA, uzinez, vb. I. Tranz. (Rar) A prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. – Din fr. usiner.

uzina vt [At: DN2 / Pzi: ~nez / E: fr usiner] A supune operației de uzinare (1).

UZINA vb. I. tr. A prelucra un material cu ajutorul unei mașini-unelte. ♦ A fabrica un produs într-o uzină. [< fr. usiner].

UZINA vb. tr. 1. a prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. 2. a fabrica un produs într-o uzină. (< fr. usiner)

A UZINA ~ez tranz. 1) (materiale) A produce la o uzină. 2) (piese) A prelucra cu ajutorul mașinilor-unelte. /<fr. usiner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uzinare s. f., g.-d. art. uzinării

uzinare s. f., g.-d. art. uzinării

uzinare s. f., g.-d. art. uzinării

uzina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. uzinez, 3 uzinează; conj. prez. 1 sg. să uzinez, 3 să uzineze

uzina (a ~) vb., ind. prez. 3 uzinează

uzina vb., ind. prez. 3 uzinează

uzina vb., ind. prez. 1 sg. uzinez, 3 sg. și pl. uzinează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UZINARE s. (TEHN.) uzinaj. (~ unui material prin așchiere.)

UZINARE s. (TEHN.) uzinaj. (~ unui material prin așchiere.)

Intrare: uzinare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uzinare
  • uzinarea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • uzinări
  • uzinării
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: uzina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uzina
  • uzinare
  • uzinat
  • uzinatu‑
  • uzinând
  • uzinându‑
 singular plural
  • uzinează
  • uzinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uzinez
 (să)
  • uzinez
  • uzinam
  • uzinai
  • uzinasem
a II-a (tu)
  • uzinezi
 (să)
  • uzinezi
  • uzinai
  • uzinași
  • uzinaseși
a III-a (el, ea)
  • uzinează
 (să)
  • uzineze
  • uzina
  • uzină
  • uzinase
plural I (noi)
  • uzinăm
 (să)
  • uzinăm
  • uzinam
  • uzinarăm
  • uzinaserăm
  • uzinasem
a II-a (voi)
  • uzinați
 (să)
  • uzinați
  • uzinați
  • uzinarăți
  • uzinaserăți
  • uzinaseți
a III-a (ei, ele)
  • uzinează
 (să)
  • uzineze
  • uzinau
  • uzinară
  • uzinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uzinaresubstantiv feminin

  • 1. Prelucrare a unui material cu ajutorul mașinilor-unelte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: uzinaj
etimologie:

uzina, uzinezverb

  • 1. rar A prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. A fabrica un produs într-o uzină. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.