uranografie sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~ii / E: fr uranographie, ger Uranographie] (Iuz) 1 (Lsg) Descriere a cerului cu corpurile cerești Si: (iuz) uranologie. 2 Lucrare de astronomie.

URANOGRAFIE s.f. Descriere a cerului. [Gen. -iei. / < fr. uranographie, cf. gr. ouranos – cer, graphein – a descrie].

URANOGRAFIE s. f. descriere a cerului. (< fr. uranographie)

*uranografíe f. (vgr. uranós, cer, firmament, și -grafie). Știința descrieriĭ ceruluĭ.

uranografie (desp. -no-gra-) s. f., art. uranografia, g.-d. uranografii, art. uranografiei

uranografie (-no-gra-) s. f., art. uranografia, g.-d. uranografii, art. uranografiei

uranografie s. f. (sil. -gra-), art. uranografia, g.-d. uranografii, art. uranografiei

URANO- „bolta cerească, palat, cerul gurii”. ◊ gr. ouranos „cer, boltă cerească” > fr. urano-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. urano-. □ ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în uranografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a cerului; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a corpurilor cerești de către unele popoare; ~lit (v. -lit₁), s. m., corp care cade pe pămînt, provenind din spațiul interplanetar; sin. meteorit; ~logie (v. -logie₁), s. f., ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul cerului; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., disciplină care studiază măsurarea distanțelor interastrale; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a vălului palatului; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură a vălului palatului; ~scop (v. -scop), s. n., instrument astronomic pentru studierea corpurilor cerești; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare a cerului; ~stafilorafie (v. stafilo-, v. -rafie), s. f., închidere chirurgicală a despicăturilor congenitale ale palatului dur și ale vălului palatin.