15 definiții pentru univers


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNIVÉRS, universuri, s. n. 1. Lumea în totalitatea ei, ansamblul a tot ce există, exceptând, pentru cei credincioși, pe Dumnezeu creatorul. 2. Spațiul, cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spațiale și timpul), ale cărui elemente sunt evenimentele. 3. Globul pământesc; partea populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe el); locuitorii globului pământesc. ♦ Mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva; domeniu material, intelectual sau moral. – Din fr. univers, lat. universum.

UNIVÉRS, universuri, s. n. 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și spațiu, infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. Globul pământesc; parte populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe el); locuitorii globului pământesc. ♦ Mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva: domeniu material, intelectual sau moral. – Din fr. univers, lat. universum.

UNIVÉRS, universuri, s. n. 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu și infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării sale; cosmos. Omul, pus în fața naturii, a căutat să scruteze secretele ei și să pătrundă enigmele universului. MARINESCU, P. A. 30. Universul fără margini e în degetul lui mic. EMINESCU, O. I 132. 2. Globul terestru, pămîntul; (în special) partea populată a globului terestru. Atins de farmecul vieții, Mă simt o forță-n univers Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. I 61. Simțeam că universul la pasu-mi tresărea. EMINESCU, O. I 91. Tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat. ALEXANDRESCU, M. 178. ♦ Mediul, cercul, lumea în care trăiește cineva sau ceva. Se simțea mulțumit în micul său univers. C. PETRESCU, A. 473.

UNIVÉRS s.n. 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu, infinit de variată în ceea ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. Globul terestru, Pământul. 3. (Fig.) Cerc îngust al vieții cuiva; mediu. 4. Populație în cadrul unei operații statistice. [Pl. -suri. / < fr. univers, it. universo, engl. univers, cf. lat. universus].

UNIVÉRS s. n. 1. lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu, infinit de variată în ceea ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. lumea locuită; globul terestru. 3. cerc îngust al vieții cuiva; mediu în care se trăiește. 4. câmp, domeniu de activitate, de preocupări. 5. populație în cadrul unei operații statistice. (< fr. univers, lat. universum)

UNIVÉRS ~uri n. 1) Ansamblu de ființe și lucruri, manifestate în diverse forme de existență și infinite în timp și în spațiu; lume. 2) Suprafață a globului pământesc. 3) Totalitate a oamenilor care locuiesc pe globul pământesc. 4) Ansamblu al corpurilor cerești, privit ca un sistem unic, infinit în timp și în spațiu. 5) Mediu material și spiritual în care trăiește cineva; câmp de activitate; domeniu de preocupări. /<fr. univers, lat. universum

univers n. 1. lumea întreagă, vizibilă sau invizibilă; 2. soarele și planetele ce se învârtesc în juru-i; 3. pământul întreg; 4. locuitorii pământului; 5. fig. un tot complet și armonios: omul este un univers în miniatură.

*univérs n., pl. urĭ (lat. universum, d. universus, întreg, universal). Lumea întreagă (pămîntu saŭ pamîntu, soarele și toate celelalte care se văd orĭ se presupun): imensitatea universuluĭ. Locuitoriĭ lumiĭ: s’a uĭmit universu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

univérs s. n., pl. univérsuri

univérs s. n., pl. univérsuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UNIVÉRS s. 1. cosmos, lume, macrocosm. (Fenomenele fizice din ~.) 2. v. natură.

UNIVERS s. 1. cosmos, lume, macrocosm. (Fenomenele fizice din ~.) 2. făptură, fire, lume, natură. (Cîntecul se răspîndea peste întregul ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

UNIVÉRS (< fr., lat., it., engl.) s. n. 1. Tot ceea ce există, exceptând, pentru cei care admit, pe Dumnezeu Creatorul; cosmos. 2. Spațiul, cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spațiale și timpul), ale cărui elemente sunt evenimentele. În cea mai mare parte a spațiului cosmic materia este extrem de rarefiată, fiind reprezentată îndeosebi prin ioni și particule elementare subatomice. Cea mai mare parte a materiei (99,9%) este concentrată în diverse corpuri cerești (stele, planete, quasari, pulsari ș.a.) care, împreună cu norii cosmici de pulberi și nebuloasele de gaze se grupează în galaxii, roiuri de galaxii și hipergalaxii. Întregul u. care a putut fi observat până în prezent (u. observabil) este străbătut de o radiație electromagnetică de fond. Aparatura tot mai perfecționată, ca și utilizarea sateliților artificiali și a sondelor spațiale, au lărgit continuu cunoștințele despre u. În prezent se consideră că u. cunoscut se află într-un proces de expansiune (ce pare a fi confirmat de deplasarea spre roșu a radiațiilor din spectrul heliului venite dinspre alte galaxii, care ar indica o creștere continuă a distanței dintre corpurile cerești). S-a conturat ideea acum 15-16 miliarde de ani u. observabil era alcătuit din particule și antiparticule comprimate într-un spațiu restrâns, fiind supuse unei presiuni enorme. A urmat o uriașă explozie (Big Bang) care a dus la expansiunea u.; a urmat formarea galaxiilor și a sistemelor solare. V. și galaxie. 3. Universul discursului (de discurs) = lucrurile considerate domeniu al obiectelor studiate în cadrul teoriei date, cu ajutorul mijloacelor respectivei teorii, și la care se referă propozițiile acesteia. 4. Fig. Mediul, cercul în care trăiește cineva.

L’UNIVERS EST UN CERCLE DONT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFÉRENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri – Pascal, „Pensées”.

URBI ET ORBI (lat.) către oraș (către Roma) și către Univers – Benedicțiunea papală către credincioșii de pretutindeni. În sens larg, a vesti urbi et orbi, a declara un lucru în auzul tuturor.

Intrare: univers
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • univers
  • universul
  • universu‑
plural
  • universuri
  • universurile
genitiv-dativ singular
  • univers
  • universului
plural
  • universuri
  • universurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

univers

  • 1. Lumea în totalitatea ei, ansamblul a tot ce există, exceptând, pentru cei credincioși, pe Dumnezeu creatorul.
    surse: DEX '09 2 exemple
    exemple
    • Omul, pus în fața naturii, a căutat să scruteze secretele ei și să pătrundă enigmele universului. MARINESCU, P. A. 30.
      surse: DLRLC
    • Universul fără margini e în degetul lui mic. EMINESCU, O. I 132.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și spațiu, infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei.
      surse: DEX '98 DLRLC DN sinonime: cosmos
  • 2. Spațiul, cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spațiale și timpul), ale cărui elemente sunt evenimentele.
    surse: DEX '09
    • 2.1. Ansamblu al corpurilor cerești, privit ca un sistem unic, infinit în timp și în spațiu.
      surse: NODEX
  • 3. Globul pământesc; partea populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe ei); locuitorii globului pământesc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: Pământ 3 exemple
    exemple
    • Atins de farmecul vieții, Mă simt o forță-n univers Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. I 61.
      surse: DLRLC
    • Simțeam că universul la pasu-mi tresărea. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • Tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat. ALEXANDRESCU, M. 178.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva; domeniu material, intelectual sau moral.
      surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Se simțea mulțumit în micul său univers. C. PETRESCU, A. 473.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Populație în cadrul unei operații statistice.
      surse: DN

etimologie: