2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÚLCER, ulcere, s. n. 1. Leziune (fără tendință de cicatrizare) care apare pe suprafața pielii sau a mucoaselor (stomacului, duodenului); boală caracterizată prin prezența unor astfel de leziuni; ulcus (1). 2. Boală a arborilor, pricinuită de distrugerea treptată a straturilor lemnoase. – Din fr. ulcère, lat. ulcus, -eris.

ÚLCER, ulcere, s. n. 1. Leziune (fără tendință de cicatrizare) care apare pe suprafața pielii sau a mucoaselor (stomacului, duodenului); boală caracterizată prin prezența unor astfel de leziuni; ulcus (1). 2. Boală a arborilor, pricinuită de distrugerea treptată a straturilor lemnoase. – Din fr. ulcère, lat. ulcus, -eris.

ÚLCER, ulcere, s. n. 1. Leziune fără tendință de cicatrizare, care apare pe suprafața pielii sau a mucoaselor (mai ales pe mucoasa stomacului sau a intestinelor). Sub influența prafului caustic pot apărea pe piele eczeme și ulcere. ANATOMIA 90. Pe mucoasa intestinală se văd vaste ulcere lungi transversale. BABEȘ, O. A. I 320. Au fost de părere că s-ar putea să am un ulcer al esofagului. CAMIL PETRESCU, U. N. 135. 2. Rană cu marginile neregulate care se ivește uneori la arbori.

ÚLCER s.n. Leziune organică care nu se cicatrizează și care are tendința să se întindă și să supureze. ♦ Inflamație a mucoasei stomacului și duodenului. [< fr. ulcère, cf. lat. ulcus – rană].

ÚLCER1 s. n. 1. leziune a pielii sau a unei mucoase care nu se cicatrizează și care are tendința să se întindă și să supureze; ulcus. 2. boală a arborilor, cauzată de distrugerea treptată a straturilor lemnoase. (< fr. ulcère, lat. ulcus)

ÚLCER ~e n. Leziune pe suprafața pielii sau a unor mucoase, care se cicatrizează greu. /<fr. ulcere, lat. ulcus, ~eris

*úlcer n., pl. e (lat. ulcus, úlceris). Med. Bubă gravă și incurabilă cauzată de o boală din ăuntru. V. cancer.

ULCER2(O)- elem. „ulcer”. (< fr. ulcér/o/-, cf. lat. ulcus, -eris, rană)

ULCER2(O)- elem. „ulcer”. (< fr. ulcér/o/-, cf. lat. ulcus, -eris, rană)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ULCERO- „ulcer”. ◊ L. ulcus, eris „bubă, rană” > fr. ulcero-, engl. id. > rom. ulcero-.~gen (v. -gen1), adj., care produce ulcer.

Intrare: ulcer
ulcer1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcer
  • ulcerul
  • ulceru‑
plural
  • ulcere
  • ulcerele
genitiv-dativ singular
  • ulcer
  • ulcerului
plural
  • ulcere
  • ulcerelor
vocativ singular
plural
Intrare: ulcer, ulcero
prefix (I7-P)
Surse flexiune: MDN '08
  • ulcero
ulcer2 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • ulcer
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ulcer

  • 1. Leziune (fără tendință de cicatrizare) care apare pe suprafața pielii sau a mucoaselor (stomacului, duodenului); boală caracterizată prin prezența unor astfel de leziuni; ulcus (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ulcus 3 exemple
    exemple
    • Sub influența prafului caustic pot apărea pe piele eczeme și ulcere. ANATOMIA 90.
      surse: DLRLC
    • Pe mucoasa intestinală se văd vaste ulcere lungi transversale. BABEȘ, O. A. I 320.
      surse: DLRLC
    • Au fost de părere că s-ar putea să am un ulcer al esofagului. CAMIL PETRESCU, U. N. 135.
      surse: DLRLC
  • 2. Boală a arborilor, pricinuită de distrugerea treptată a straturilor lemnoase.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00

etimologie:

ulcer, ulcero ulcero ulcer

  • 1. Element de compunere cu semnificația „ulcer”.
    surse: DN DETS

etimologie: