2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda.

UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda.

udare sf [At: REGUL. ORG. 527/28 / Pl: udări / E: uda] 1 Îmbibare cu apă Si: udat1 (1). 2 Acoperire la suprafață cu stropi de apă Si: stropire, udat1 (2), (îvp) udătură (3). 3 (D. ape curgătoare) Străbatere a unei zone, a unui ținut și alimentare a acestora cu apă.

UDÁRE s. f. (Rar) Udat. Cînd toate acestea sînt gata, începe... pregătirea mai de aproape [a treieratului] și care se pornește prin udare. PAMFILE, A. R. 201.

UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare.

ud, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 63v/32 / Pl: uzi, ~e a; (îrg) ~uri sn / E: ml udus] 1 a Plin de lichid Si: udat2 (1). 2 a (D. ochi, gene, adesea cu determinarea „de lacrimi”) Înlăcrimat. 3 a Transpirat. 4 a (D. atmosferă, aer, mediu etc.) Jilav. 5 a (Fig) Care produce impresia de ud (1), de umezeală. 6 a (Reg, d. pereți; pex d. încăperi) Igrasios. 7 sn (Pop) Urină. 8 sn (Îe) A ieși (sau a se scăpa) cu ~ul ori a-și face ~ul A urina. 9 sn (Îe) A se încuia la ~ A nu putea urina. 10 sn (Înv; îs) Mădularul ~ului Penis. 11 sn (Îvr; îs) Aparatul ~ului Aparatul urinar. 12 sn (Pop; îs) Bășica ~ului Vezica urinară. 13 sn (Îvr; îs) Piatra ~ului Calcul (5) în vezica urinară. 14 sn (înv; îs) Vas de ~ Oală de noapte.

uda [At: PSALT. 8 / Pzi: ud, 3 (îvp; rar) udea / E: ml udare] 1-2 vtr (Subiectul indică un lichid) A (se) îmbiba cu umezeală Si: a unda (3). 3 vt A înmuia într-un lichid. 4 vt A stropi. 5 vr (C. i. gura și, rar, sufletul) A bea (puțin) pentru a-și potoli setea. 6 vr (C. i. gura) A bea o băutură alcoolică. 7 vt (C. i. mâncarea, prânzul, bucatele) A bea în timpul mesei (o băutură alcoolică). 8 vt (Fam) A sărbători, dând de băut. 9 vr (Subiectul este ochii) A se umple de lacrimi. 10 vt (Subiectul este omul) A stropi plante. 11 vt (Trs) A practica udatul1 (4) a doua zi de Paști Si: a stropi. 12 vt (Subiectul e o apă, mai ales curgătoare) A se afla într-un ținut sau la marginea lui (alimentându-l cu apă). 13 vt (Pex, subiectul e o apă curgătoare) A inunda. 14 vr A urina. 15 vr A murdări cu urină. 16 vr A ejacula.

UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă sau cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a -și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare.

UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. (Subiectul este apa sau alt lichid) A umple de umezeală, a face să fie ud. V. umezi. Ploaia-l udase pînă la piele. EMINESCU, N. 35. Nici ploaia îl udă, nici soarele-l arde, se spune despre cel ce nu se sinchisește de nimic. ◊ Absol. Un vînt repede, o ploaie furioasă începură a bate și-a uda, și ținură așa pînă aproape de ziuă. BOLINTINEANU, O. 414. ♦ (Subiectul este omul) A muia în apă sau în alt lichid, a face să fie ud. Fă punte mîndrei să treacă, Fă punte cu lăstărei, Să nu-și ude ciucurei. HODOȘ, P. P. 63. Udă cîrpa-n apă rece, Te leagă la cap și-ți trece. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 14. ◊ (Hiperbolic) Ele plîngeau de udau pămîntul. CREANGĂ, P. 175. ◊ Refl. Ce șede pe apă Și nu se udă? (Umbra). TEODORESCU, P. P. 247. Dimineața-i rouă mare, Și se udă pe picioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425. ♦ (Cu complementul «gură») A bea puțin, pentru a-și potoli setea. Drumul e lung... Facem popas de-o clipă, femeia își udă gura cu apă. STANCU, D. 198. Poftiți de-nchinați o dată, Vă udați gura căscată. TEODORESCU, P. P. 171. ◊ Fig. (Cu alte complemente) Făt-Frumos... au cerut de la babă să-i deie puțină apă să-și ude sufletul. SBIERA, P. 123. ♦ (Cu complementul «mîncare», «prînz») A bea în timpul mesei vin sau alte băuturi. ♦ Refl. (Cu subiectul «ochii») A se umple de lacrimi. Murise biata mămuca... Mi se udă ochii cînd mă gîndesc la ea. ALECSANDRI, T. 50. 2. Tranz. (Subiectul e omul) A turna apă peste plante, peste semănături; a stropi. Dîdinițo, ai stropit tu leandrii?... Și zici că i-ai udat bine? BASSARABESCU, v. 59. Grădinarul... îl puse... să ude florile. ISPIRESCU, L. 150. Un rînd de răchiți... În toată sara și dimineața le uda cu apă din izvorul ce găsise aproape. DRĂGHICI, R. 52. ♦ (Subiectul este o apă, mai ales curgătoare) A străbate un ținut (alimentîndu-l cu apă). Vezi Iordanul care udă cîmpii verzii Palestine. EMINESCU, O, IV 115. 3. Refl. A urina.

A UDÁ ud tranz. 1) A face să fie ud. L-a udat cu apă. 2) (plante) A alimenta cu apă la rădăcină. 3) (ținuturi, regiuni etc.) A străbate asigurând cu apă. Nilul udă o zonă imensă. 4) A scălda cu apele sale. Oceanul Atlantic udă coasta de vest a Africii. /<lat. udare

A SE UDÁ mă ud intranz. (mai ales despre copii) A elimina urina din vezica urinară; a urina. /<lat. udare

udà v. a muia, a stropi: a uda florile; fig. a uda cu lacrimi. [Lat. UDARE].

2) ud, a v. tr. (lat. udare). Stropesc orĭ moĭ în apă orĭ în alt lichid: a uda florile. Fig. A uda un prînz, a oferi și vin. A uda un galon, a face cinste că l-aĭ obținut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri

udáre s. f., g.-d. art. udării; pl. udări

udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă

udá vb., ind. prez. 1 sg. ud, 3 sg. și pl. údă; conj. perz. 3 sg. și pl. úde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UDÁRE s. 1. v. umezire. 2. v. udat.

UDARE s. 1. stropire, stropit, udat, umezire, umezit. (~ rufelor pentru călcat.) 2. stropire, stropit, udat, udătură. (~ florilor.)

arată toate definițiile

Intrare: udare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • udare
  • udarea
plural
  • udări
  • udările
genitiv-dativ singular
  • udări
  • udării
plural
  • udări
  • udărilor
vocativ singular
plural
Intrare: uda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uda
  • udare
  • udat
  • udatu‑
  • udând
  • udându‑
singular plural
  • u
  • udați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ud
(să)
  • ud
  • udam
  • udai
  • udasem
a II-a (tu)
  • uzi
(să)
  • uzi
  • udai
  • udași
  • udaseși
a III-a (el, ea)
  • u
(să)
  • ude
  • uda
  • udă
  • udase
plural I (noi)
  • udăm
(să)
  • udăm
  • udam
  • udarăm
  • udaserăm
  • udasem
a II-a (voi)
  • udați
(să)
  • udați
  • udați
  • udarăți
  • udaserăți
  • udaseți
a III-a (ei, ele)
  • u
(să)
  • ude
  • udau
  • uda
  • udaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

udare

  • 1. Acțiunea de a (se) uda.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: udat (udare) umezire antonime: uscare attach_file un exemplu
    exemple
    • Cînd toate acestea sînt gata, începe... pregătirea mai de aproape [a treieratului] și care se pornește prin udare. PAMFILE, A. R. 201.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi uda
    surse: DEX '98 DEX '09

uda

  • 1. tranzitiv A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1.), a umezi (2.).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: stropi umezi înmuia attach_file 10 exemple
    exemple
    • Ploaia-l udase pînă la piele. EMINESCU, N. 35.
      surse: DLRLC
    • absolut Un vînt repede, o ploaie furioasă începură a bate și-a uda, și ținură așa pînă aproape de ziuă. BOLINTINEANU, O. 414.
      surse: DLRLC
    • Fă punte mîndrei să treacă, Fă punte cu lăstărei, Să nu-și ude ciucurei. HODOȘ, P. P. 63.
      surse: DLRLC
    • Udă cîrpa-n apă rece, Te leagă la cap și-ți trece. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 14.
      surse: DLRLC
    • hiperbolic Ele plîngeau de udau pămîntul. CREANGĂ, P. 175.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Ce șede pe apă Și nu se udă? (Umbra). TEODORESCU, P. P. 247.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Dimineața-i rouă mare, Și se udă pe picioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.
      surse: DLRLC
    • Didinițo, ai stropit tu leandrii?... Și zici că i-ai udat bine? BASSARABESCU, V. 59.
      surse: DLRLC
    • Grădinarul... îl puse... să ude florile. ISPIRESCU, L. 150.
      surse: DLRLC
    • Un rînd de răchiți... În toată sara și dimineața le uda cu apă din izvorul ce găsise aproape. DRĂGHICI, R. 52.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Nici ploaia îl udă, nici soarele-l arde, se spune despre cel ce nu se sinchisește de nimic.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Drumul e lung... Facem popas de-o clipă, femeia își udă gura cu apă. STANCU, D. 198.
        surse: DLRLC
      • Poftiți de-nchinați o dată, Vă udați gura căscată. TEODORESCU, P. P. 171.
        surse: DLRLC
      • figurat Făt-Frumos... au cerut de la babă să-i deie puțină apă să-și ude sufletul. SBIERA, P. 123.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. expresie reflexiv A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Murise biata mămuca... Mi se udă ochii cînd mă gîndesc la ea. ALECSANDRI, T. 50.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă); a scălda cu apele sale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Vezi Iordanul care udă cîmpii verzii Palestine. EMINESCU, O, IV 115.
      surse: DLRLC
    • Nilul udă o zonă imensă. Oceanul Atlantic udă coasta de vest a Africii.
      surse: NODEX
  • 3. reflexiv (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: urina

etimologie: