opțiuni

14 definiții pentru uclei oclei


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

uclei sm [At: DAME, T. 127 / V: oc~, ocleie sf / Pl: ~ / E: bg оклей, rs уклея] (Iht; reg) Obleț (Alburnus alburnus).

UCLÉI, uclei, s. m. (Iht.; regional) Obleț. – Variantă: ocléi s. m.

ucléĭ, V. ocleĭ.

oclei sm vz uclei

ocleie sf vz uclei

OCLÉI s. m. v. uclei.

ocleiu m. 1. pește de mărimea unei sardele și de un gust delicios; 2. numele dobrogean al oblețului. [Pol. OKLEĬ].

ocléĭ și ucléĭ m., pl. tot așa (pol. oklej, rus. ŭkléĭa, ung. ökle, a. î.). Dun. Obleț (peștișor): Cine n’a mîncat ocleĭ proaspăt, nu știe ce e bun pe lume (Prov.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ucléi (reg.) (u-clei) s. m., pl. ucléi, art. ucléii

ucléi s. m. (sil. -clei), pl. ucléi, art. ucléii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UCLÉI s. v. albișoară, obleț, sorean.

uclei s. v. ALBIȘOARĂ. OBLEȚ. SOREAN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ocléi (-i), s. m. – Obleț (Alburnus lucidus). Pol. oklej, rus. ukleja (Tiktin).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ocléi, ocléi, s.m. (reg.) pește de apă dulce; obleț.

Intrare: uclei
  • silabație: u-clei
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uclei
  • ucleiul
  • ucleiu‑
plural
  • uclei
  • ucleii
genitiv-dativ singular
  • uclei
  • ucleiului
plural
  • uclei
  • ucleilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oclei
  • ocleiul
  • ocleiu‑
plural
  • oclei
  • ocleii
genitiv-dativ singular
  • oclei
  • ocleiului
plural
  • oclei
  • ocleilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

uclei oclei

etimologie: