4 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

turture s vz turtură

ȚÚRȚUR, țurțuri, s. m. 1. Sloi mic de gheață de formă prelungită și ușor ascuțită spre vârf, care se formează de-a lungul streșinilor sau pe ramuri, prin înghețarea imediată a apei care se scurge. 2. (La pl.) Franjuri. 3. Jgheab prin care curge apa (la fântână). [Var.: țurțure s. m.] – Et. nec.

ȚÚRȚURE s. m. v. țurțur.

turtur1 sn [At: POLIZU / Pl: ~e / E: fo cf și durdură] (Înv) Tremur (1).

turtur2, ~ă sn, afp [At: CREANGĂ, A. 14 / Pl: ~e sn / E: nct] (Mol) 1-2 (Șîs mere ~e) (Varietate de mere) cu gust acrișor.

turtură sf [At: T. PAPAHAGI, C. L. / V: (reg) tult~, ~ure s / Pl: ~re / E: ml *turtur, *turtura] (Orn; reg) Turturea (1) (Streptopelia turtur).

țurțur1 [At: GHICA, S. 337 / V: ~e sm, (reg) sf, țor~, țorțor sm, țorțol (Pl: țorțole), țunțur, țuțur (A și: țuțur / Pl și: țuțure) smn, țuțu (Pl și: țuțure) sf, zurzur sm / Pl: ~i sm, ~e sn / E: ns cf țur] 1 sm (Mpl; și cu determinarea „de gheață”) Sloi de gheață de formă prelungă și ascuțită la vârf, care se formează de-a lungul streșinilor, pe ramuri etc., prin înghețarea imediată a apei care se scurge Si: (rar) ciucure (8), (îrg) stur; (reg) scuț, sloiete, suligă, sulughiță, țâșcă (2), țorțoloașă, țugui1 (8), țurloi (13), țurțalău (1), țurțoi1, țurțui1, țurțuluc, țurțurău (1), țurțuruș (1), țuțuroi (1), țuțurui (1). 2 sm (Îe) A face ~i A clănțăni din dinți de frig. 3 sm (Rar; lpl) Stalactite. 4 sm (Mpl) Mici cocoloașe, de gheață, de noroi, de sânge închegat etc., prinse de părul de pe corpul animalelor sau de părul (barba, mustățile) omului Si: (reg) ciorcioloș (1), țorțoloș (2), țurțalău (2). 5-6 sm (Olt; cu determinări care indică fructe; îljv) Țorțol de ... Foarte încărcat de... 7 sm (Lpl) Ornamente de metal, de cristal, de sticlă etc., în forma unor ciucuri sau franjuri, atârnate de candelabre Si: ciucuri (9). 8 sm (Lpl) Ornamente făcute din mărgele, plăcuțe de metal etc., atârnate la haine. 9 sm (Îrg; adesea lpl) Franj la o draperie, la un covor etc. Si: (reg) țurțalău (3). 10 sm (Mun; lpl; îf țorțuri) Zdrențe care atârnă la o haină. 11 sm (Mun) Șfichi2. 12 sm (Bot; reg; lpl) Amenți de alun Si: (pop) rânsă1, (reg) țurțalăi (4). 13 sm (Mol; șîs poamă țurțure) Varietate de strugure cu boabe lungi, rare, de culoare albă. 14 sm (Reg; lpl; șîs ~ii mieilor) Măzăriche. 15 sm (Îs) -ii mieilor Nume dat ultimei zile cu vreme schimbătoare de după zilele babelor Si: (reg) omătul mieilor, ziua mieilor. 16 sm (Iuz) Picătură. 17 sn (Olt; Mun) Jgheab prin care curge apa de la izvor sau de la cișmea Si: uluc, (reg) țuțuric. 18 sn (Olt; Mun; pex) Cișmea. 19 sn Șiroi1. 20 sn (Reg; îf țuțur) Cascadă (1).

zurzur s.m. (pop.) Podoabă. • pl. -i. /cf. zorzon.

ȚÚRȚUR, țurțuri, s. m. 1. Sloi mic de gheață de formă prelungită și ușor ascuțită spre vârf, care se formează de-a lungul streșinilor sau pe ramuri, prin înghețarea imediată a apei care se scurge. 2. (La pl.) Franjuri. 3. Jgheab prin care curge apa (la fântână). [Var.: țúrțure s. m.] – Et. nec.

TÚRTUR, -Ă, turturi, -e, adj. (Mold., în expr.) Mere turture = varietate de mere acre la gust. Veneam acasă cu sinul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite. CREANGĂ, A. 14.

arată toate definițiile

Intrare: turture
turture
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: turtur
turtur adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turtur
  • turturul
  • turtură
  • turtura
plural
  • turturi
  • turturii
  • turture
  • turturele
genitiv-dativ singular
  • turtur
  • turturului
  • turture
  • turturei
plural
  • turturi
  • turturilor
  • turture
  • turturelor
vocativ singular
plural
Intrare: turtură
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turtură
  • turtura
plural
  • turture
  • turturele
genitiv-dativ singular
  • turture
  • turturei
plural
  • turture
  • turturelor
vocativ singular
plural
Intrare: țurțur
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țurțur
  • țurțurul
  • țurțuru‑
plural
  • țurțuri
  • țurțurii
genitiv-dativ singular
  • țurțur
  • țurțurului
plural
  • țurțuri
  • țurțurilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țurțure
  • țurțurele
plural
  • țurțuri
  • țurțurii
genitiv-dativ singular
  • țurțure
  • țurțurelui
plural
  • țurțuri
  • țurțurilor
vocativ singular
plural
țuțur1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțur
  • țuțurul
  • țuțuru‑
plural
  • țuțuri
  • țuțurii
genitiv-dativ singular
  • țuțur
  • țuțurului
plural
  • țuțuri
  • țuțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

turtur

  • 1. regional expresie Mere turture = varietate de mere acre la gust.
    exemple
    • Veneam acasă cu sinul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite. CREANGĂ, A. 14.
      surse: DLRLC

etimologie:

țurțur țurțure țuțur

  • 1. Sloi mic de gheață de formă prelungită și ușor ascuțită spre vârf, care se formează de-a lungul streșinilor sau pe ramuri, prin înghețarea imediată a apei care se scurge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Cele din urmă raze luciră în țurțurii de gheață ai streșinei, apoi în albastrul înalt al cerului. SADOVEANU, B. 101.
      surse: DLRLC
    • Aprinse o lampă. Cristalele scînteiară ca niște țurțuri de gheață. ANGHEL-IOSIF, C. L. 16.
      surse: DLRLC
    • Se aude-n horn nebunul Viscol... Și din strașini, cîte unul, țurțuri rupți cum cad plesnind. VLAHUȚĂ, P. 10.
      surse: DLRLC
    • Neagra luncă... O-ncunună despre zori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori. ALECSANDRI, P. A. 113.
      surse: DLRLC
  • 2. (la) plural Franjuri; fascicul de fire unite între ele, prins ca ornament de marginea unor piese decorative sau vestimentare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Stăpîna de casă... cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. HOGAȘ, M. N. 14.
      surse: DLRLC
  • 3. Jgheab prin care curge apa (la fântână).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ai dus la țurțur gura cu gura mea plecată, Voind să bei cu mine scînteia lui deodată. ARGHEZI, V. 47.
      surse: DLRLC
    • Spre un fund al curții... albea trupul văruit al unei cișmele purtînd deasupra țuțurului o precestă zugrăvită în roșu și în albastru. MACEDONSKI, O. III 109.
      surse: DLRLC

etimologie: