2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURNÁNTĂ, turnante, s. f. Mică bibliotecă care se poate învîrti în jurul unui ax central.

TURNÁNTĂ s.f. 1. Mișcare circulară, înconjur, rotire. ♦ Loc unde cotește un drum, o pistă sportivă; cotitură. 2. Mică bibliotecă care se învârtește în jurul unui ax central. // adj. Scenă turnantă = scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorului; ușă turnantă = ușă formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. [< fr. tournante].

TURNÁNTĂ ~e f. 1) Mișcare circulară. 2) Loc unde cotește un drum, o pistă sportivă etc. 3) Etajeră sau mică bibliotecă care poate fi învârtită în jurul unui ax. /<fr. tournant

turnantă f. mică bibliotecă mobilă (= fr. tournante).

TURNÁNT, -Ă, turnanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care se învârtește în jurul unui ax central; rotitor. ◊ Ușă (sau poartă) turnantă = ușă (sau poartă) formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. Placă turnantă = placă mobilă de oțel sau de fontă, prevăzută cu șine, folosită în depouri și ateliere pentru a permite locomotivelor și vagoanelor trecerea de pe o linie pe alta, sau întoarcerea lor. 2. S. f. Bibliotecă de mici dimensiuni care se poate învârti în jurul unui ax central. 3. S. f. Loc unde cotește (în forma unui arc de cerc) un drum, o pistă sportivă. – Din fr. tournant.

turnant, ~ă [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți, ~e / E: fr tournant] 1 sf Mică etajeră pentru cărți, care se poate învârti în jurai unui ax central. 2 a Care se învârtește în jurul unui ax central Si: rotitor. 3 a (Îs) Ușă (sau poartă) ~ă Ușă (sau poartă) formată de obicei din patru aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. 4 a (Îs) Placă ~ă Placă mobilă de oțel sau de fontă, prevăzută cu șine, folosită în depouri și ateliere pentru a permite locomotivelor și vagoanelor trecerea de pe o linie pe alta sau întoarcerea lor. 5 a (îs) Scenă ~ă Scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorurilor unui spectacol. 6 sf Loc unde cotește (în forma unui arc de cerc) un dram, (spc) o pistă sportivă Si: cotitură. 1 sf (Fig) Moment de cotitură în evoluția cuiva.

TURNÁNT, -Ă, turnanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care se învârtește în jurul unui ax central; rotitor. ◊ Ușă (sau poartă) turnantă = ușă (sau poartă) formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. Placă turnantă = placă mobilă de oțel sau de fontă, prevăzută cu șine, folosită în depouri și ateliere pentru a permite locomotivelor și vagoanelor trecerea de pe o linie pe alta, sau întoarcerea lor. 2. S. f. Mică bibliotecă care se poate învârti în jurul unui ax central. 3. S. f. Loc unde cotește (în forma unui arc de cerc) un drum, o pistă sportivă. – Din fr. tournant.

TURNÁNT, -Ă, turnanți, -te, adj. Care se învîrtește în jurul unui ax central. Stanislavski a realizat pe scenă un întreg oraș. Ajutat de mișcările scenei turnante, el putea să schimbe fără lăsarea cortinei străzi, case. SAHIA, U.R.S.S. 152. Reflectoare care te orbesc, faruri turnante, lanțuri de becuri multicolore... se-ncrucișează ca într-o feerie. BART, S. M. 39. ◊ Ușă turnantă = ușă formată de obicei din patru aripi care se rotesc în jurul unui ax vertical central. Placă turnantă = placă de oțel sau de fontă prevăzută cu șine, folosită în depourile și atelierele căilor ferate pentru trecerea locomotivelor și a vagoanelor de pe o linie pe alta.

TURNÁNT, -Ă adj. Care se rotește în jurul unui ax central. [< fr. tournant].

TURNÁNT, -Ă I. adj. care se rotește în jurul unui ax vertical central; rotitor. ♦ ușă ~ă = ușă cu mai multe aripi care se rotesc în jurul unui ax vertical; placă ~ă = placă rotitoare prevăzută cu șine, în depouri și ateliere, care permite locomotivelor și vagoanelor întoarcerea sau trecerea de pe o linie pe alta. II. s. f. 1. mișcare circulară, înconjur, rotire. ◊ loc unde cotește un drum, o pistă de atletism; cotitură. 2. mică etajeră pentru cărți care se învârtește în jurul unui ax central. (< fr. tournant/e/)

plácă turnántă sint. s. (fig.) Loc de intersecție al mai multor direcții, interese etc. ◊ „[...] revista americană «Time», subliniind «rolul de placă turnantă al Olandei în ce privește proiectele rachetonucleare», citează opinia purtătorului de cuvânt al guvernului vest-german [...]” Sc. 20 VI 81 p. 6. ◊ „Potrivit statisticilor oficiale difuzate la Roma, aeroporturile italiene au constituit în 1981 o adevărată placă turnantă a traficului de droguri.” R.l. 4 I 82 p. 6. ◊ „[...] apoximativ 400 de bănci din aceste insule servesc drept «placă turnantă» financiară traficului de stupefiante [...]” R.l. 30 VII 84 p. 6; v. și 16 III 82 p. 6 (din fr. plaque tournante)

TURNÁNT ~tă (~ți, ~te) Care se rotește în jurul unui ax central. ◊ Ușă ~tă ușă formată din mai multe aripi care se rotesc în jurul axului vertical central. Scenă ~tă scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorului. /<fr. tournant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

turnántă s. f., g.-d. art. turnántei; pl. turnánte

turnánt adj. m., pl. turnánți; f. turnántă, pl. turnánte

turnánt adj. m., pl. turnánți; f. sg. turnántă, pl. turnánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TURNÁNT adj. rotitor. (O piesă ~.)

Intrare: turnantă
turnantă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnantă
  • turnanta
plural
  • turnante
  • turnantele
genitiv-dativ singular
  • turnante
  • turnantei
plural
  • turnante
  • turnantelor
vocativ singular
plural
Intrare: turnant
turnant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnant
  • turnantul
  • turnantu‑
  • turnantă
  • turnanta
plural
  • turnanți
  • turnanții
  • turnante
  • turnantele
genitiv-dativ singular
  • turnant
  • turnantului
  • turnante
  • turnantei
plural
  • turnanți
  • turnanților
  • turnante
  • turnantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

turnantă

  • 1. Mișcare circulară.
    surse: DN sinonime: rotire înconjur
  • 2. Bibliotecă de mici dimensiuni care se poate învârti în jurul unui ax central.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 3. Loc unde cotește (în forma unui arc de cerc) un drum, o pistă sportivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: cotitură

etimologie:

turnant

  • 1. Care se învârtește în jurul unui ax central.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: rotitor attach_file un exemplu
    exemple
    • Reflectoare care te orbesc, faruri turnante, lanțuri de becuri multicolore... se-ncrucișează ca într-o feerie. BART, S. M. 39.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Scenă turnantă = scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorului.
      exemple
      • Stanislavski a realizat pe scenă un întreg oraș. Ajutat de mișcările scenei turnante, el putea să schimbe fără lăsarea cortinei străzi, case. SAHIA, U.R.S.S. 152.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Ușă (sau poartă) turnantă = ușă (sau poartă) formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    • 1.3. Placă turnantă = placă mobilă de oțel sau de fontă, prevăzută cu șine, folosită în depouri și ateliere pentru a permite locomotivelor și vagoanelor trecerea de pe o linie pe alta, sau întoarcerea lor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00

etimologie: