2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUMORI- v. tumoare.

TUMOR(I)- elem. „tumoare, umflătură”. (< fr. tumor/i/, cf. lat. tumor)

TUMOÁRE, tumori, s. f. Masă de țesut nou format care se dezvoltă într-un organism prin înmulțirea exagerată, patologică a unor celule. [Var.: tumóră s. f.] – Din fr. tumeur, lat. tumor, -oris.

TUMOÁRE, tumori, s. f. Masă de țesut nou format care se dezvoltă într-un organism prin înmulțirea exagerată, patologică a unor celule. [Var.: tumóră s. f.] – Din fr. tumeur, lat. tumor, -oris.

TUMÓRĂ s. f. v. tumoare.

tumoare sf [At: MAN. SĂNĂT. 359/25 / V: ~o (Pl: ~ri), (rar) ~oa / Pl: ~ori / E: fr tumeur, lat tumor, -oris] (Med) 1 Masă de țesut nou format care se dezvoltă într-un organism prin înmulțirea exagerată, patologică a unor celule Si: (pop) bolfă, crescătură, umflătură. 2 (Iuz; îs) ~ albă Osteoartrită tuberculoasă.

TUMOÁRE, tumori, s. f. Excrescență pe un țesut, cauzată de dezvoltarea anormală a celulelor. Este vorba de o tumoare canceroasă formată în mucoasa gurii. PARHON, O. A. I 153. Tumorile cele mari prezintă o mare diferență de consistență și de degenerare între ele. BABEȘ, O. A. I 453.

TUMOÁRE s.f. Nume generic dat excrescențelor patologice, constituite dintr-un țesut de formație nouă rezultat dintr-o activitate anormală a celulelor. // (În forma tumor-, tumori-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la o) tumoare”, „de tumoare”. [Var. tumoră s.f. / < fr. tumeur, cf. lat. tumor].

TUMOÁRE s. f. excrescență patologică, dintr-un țesut de formație nouă, rezultat dintr-o activitate anormală a celulelor. (< fr. tumeur, lat. tumor)

TUMOÁRE ~óri f. med. Țesut nou format care se dezvoltă prin înmulțirea anormală și patologică a unor celule și care tinde spre autonomie biologică. ~ benignă. ~ malignă. [G.-D. tumorii] /<fr. tumeur, lat. tumor, ~oris

*tumoáre f., pl. orĭ (lat. tumor). Med. Unflătură mórbidă, bolfă. V. chist, motîlcă, gîlcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!tumoáre/tumóră s. f., g.-d. art. tumórii; pl. tumóri

tumoáre s. f., g.-d. art. tumórii; pl. tumóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TUMOÁRE s. (MED.) 1. neoformație. 2. tumoare malignă v. cancer.

TUMOARE s. (MED.) 1. neoformație. 2. tumoare malignă = cancer, neoplasm, (rar) neoplazie, (pop.) rac, (Transilv.) șui, (înv.) schir.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TUMORI- „tumoare, umflătură”. ◊ L. tumor, oris „umflătură” > fr. tumori-, engl. id. > rom. tumori-.~fer (v. -fer), adj., care conține tumori; ~form (v. -form), adj., în formă de tumoare; ~gen (v. -gen2), adj., care produce tumori; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de apariție și dezvoltare a tumorilor; sin. etiologie a tumorilor.

Intrare: tumori
tumori
prefix (I7-P)
  • tumori
Intrare: tumoare / tumoră
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tumoare
  • tumoarea
plural
  • tumori
  • tumorile
genitiv-dativ singular
  • tumori
  • tumorii
plural
  • tumori
  • tumorilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tumo
  • tumora
plural
  • tumori
  • tumorile
genitiv-dativ singular
  • tumori
  • tumorii
plural
  • tumori
  • tumorilor
vocativ singular
plural

tumoare / tumoră tumoră

  • 1. Masă de țesut nou format care se dezvoltă într-un organism prin înmulțirea exagerată, patologică a unor celule.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: neoformație attach_file 2 exemple
    exemple
    • Este vorba de o tumoare canceroasă formată în mucoasa gurii. PARHON, O. A. I 153.
      surse: DLRLC
    • Tumorile cele mari prezintă o mare diferență de consistență și de degenerare între ele. BABEȘ, O. A. I 453.
      surse: DLRLC

etimologie: