2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUCÁN, tucani, s. m. Gen de păsări cățărătoare din regiunile tropicale ale Americii de Sud, cu ciocul mare și puternic și cu penajul viu colorat (Rhamphastos); pasăre din acest gen. – Din it. tucano.

TUCÁN, tucani, s. m. Gen de păsări cățărătoare din regiunile tropicale ale Americii de Sud, cu ciocul mare și puternic și cu penajul viu colorat (Rhamphastos); pasăre din acest gen. – Din it. tucano.

tucan2 sm [At: CIHAC II, 425 / A și: tuc~ / Pl: ~i / E: tucă2 + -an] (Reg) 1 Persoană robustă. 2 Persoană naivă Si: nepriceput, neștiutor. 3 (Pex) Prost.

tucan1 sm [At: M. D. ENC. / Pl: ~i / E: fr toucan, it tucano] 1 (Lpl) Gen de păsări cățărătoare din regiunile tropicale ale Americii de Sud, cu ciocul mare și puternic și cu penajul viu colorat Si: toko (1) (Rhamphastos). 2 Exemplar din tucani1 (1) Si: toko (2).

TUCÁN, tucani, s. m. (Regional) Om naiv, neștiutor, nepriceput. Acest mizerabil advocat e silit să puie toate într-o lumină strălucită... pentru a înșela, în școală și în biserică, pe tucanii cei mici cari intră abia în scenă, asupra valoarei vieții reale. EMINESCU, N. 106.

TUCÁN s.m. (Zool.) Gen de păsări cățărătoare din America tropicală, cu ciocul mare și penajul viu colorat; pasăre din acest gen; toko. [< fr. toucan, it. tucano < cuv. tupi].

TUCÁN s. m. pasăre cățărătoare din America tropicală, cu ciocul mare și penajul viu colorat. (< fr. toucan, it. tucano, sp. tucan)

TUCÁN2 ~i m. pop. fam. Persoană naivă, nepricepută în ale vieții. /<fr. toucan

TUCÁN1 ~i m. Pasăre din regiunile tropicale ale Americii de Sud, cu ciocul mare și puternic și cu penajul viu colorat. /<fr. toucan

țucan sn [At: CL 1984, 47 / Pl: ~i / E: ns cf țâcă3] (Reg) Om mic de statură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tucán, tucáni, s.m. (reg.) 1. om robust, vânjos. 2. om naiv, prost, nepriceput.

Intrare: tucan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tucan
  • tucanul
  • tucanu‑
plural
  • tucani
  • tucanii
genitiv-dativ singular
  • tucan
  • tucanului
plural
  • tucani
  • tucanilor
vocativ singular
plural
Intrare: țucan
țucan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)