4 definiții pentru toco (subst.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
toco1 i [At: CIAUȘANU, GL. / E: fo] (Reg; rep) Strigăt cu care se cheamă puii de curcă la mâncare.
toco2- [At: DN3 / E: fr, it toco-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) naștere. 3 Natal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOCÓ2 s. m. tucan de talie mare, cu penajul negru, gâtul și pieptul alb, iar ciocul roșu cu galben și negru. (< germ. Toko)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
tocó s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: toco (subst.)
toco (subst.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M94) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
| — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
| — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)