2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.

TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.

trota vi [At: COSTINESCU / Pzi: 3 ~tea / E: fr trotter] (D. caii de curse) 1 A merge la trap1 (5). 2 A avea un trap1 (5) frumos și elegant.

TROTÁ vb. I. intr. (Echit.; despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos. [P.i., 3 -tează. / < fr. trotter].

TROTÁ vb. intr. (despre caii de curse) a merge la trap; a avea un trap frumos. (< fr. trotter)

TRÓȚĂ s. f. (mar.) parâmă, lanț, care, prin intermediul echei, transmite mișcarea timonei la cârmă. (< it. trozza)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trotá (a ~) vb., ind. prez. 3 troteáză

trotá vb., ind. prez. 3 sg. troteáză

Intrare: trota
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trota
  • trotare
  • trotat
  • trotatu‑
  • trotând
  • trotându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • trotea
(să)
  • troteze
  • trota
  • trotă
  • trotase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • trotea
(să)
  • troteze
  • trotau
  • trota
  • trotaseră
Intrare: troță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troță
  • troța
plural
  • troțe
  • troțele
genitiv-dativ singular
  • troțe
  • troței
plural
  • troțe
  • troțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trota

  • 1. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: