16 definiții pentru tropot trapăt


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÓPOT, tropote, s. n. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul; tropotit. – Din bg., sb. tropot.

tropot sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) dr~, ~oapăt, ~pet, trupăt, ~pite snp / Pl: ~e / E: bg тропот, srb tropot] 1 Tropăială. 2 Mișcare precipitată care produce tropăiala Si: (pop) tropotit (2), tropotitură (2), (reg) tropăit, tropoteală (2), tropotică. 3 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 4 (Reg; art.) Melodie după care se execută tropotul (3).

TRÓPOT, tropote, s. n. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul; tropotit. – Din bg., scr. tropot.

TRÓPOT, tropote, s. n. 1. Zgomot de copite sau de picioare încălțate care izbesc pămîntul; mișcare precipitată care produce acest zgomot. Parcă venea și de pe șosea, și de pe cîmp, și din pădure, greu, apăsat, tropot de pași de jur împrejur. DUMITRIU, N. 120. Din goana cailor, cu tropote scurte, șase călăreți se opriră. SADOVEANU, O. VII 46. Deodată un tropot răsună Din stînga, de cai în galop. COȘBUC, P. I 291. Urlă cîmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. EMINESCU, O. I 148. ◊ Fig. Valurile-n tropot fără frîu vuiesc la prag, cînd ploile coboară. DEȘLIU, M. 37. 2. Numele unui dans popular. Cînd aburii vinului și ochii crîșmăresei au produs efectul lor, încep horele, tropotele. NEGRUZZI, S. I 315. – Variantă: trápăt (MACEDONSKI, O. I 42) s. n.

TRÓPOT ~e n. Zgomot produs de un om sau de un animal, când tropăie. /<bulg., sb. tropot

tropot n. sgomot ce face calul în trapăt: un tropot de copite pe ghiață ropotind AL. (V. trop!].

1) trópot n., pl. e (bg. tropot, slrb. štropot, rus. trópot, id., rudă cu ropot. V. tropot 2). Zgomot de copite saŭ de picĭoare încălțate care izbesc pămîntu. V. trap.

tropotì v. a merge cu pași mărunți și iuți. [V. tropot].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trópot s. n., pl. trópote

trópot s. n., pl. trópote


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TROPOT s. tropăială, tropăit, tropăitură, (rar) zupăit, zupăitură, (pop.) treapăd, (reg.) zdupăială, (Mold. și Bucov.) dupăit, dupăitură. (~ de copite.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trápăt, trápăte, s.n. (înv.; despre cai) mers la trap; trap.

Intrare: tropot
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tropot
  • tropotul
  • tropotu‑
plural
  • tropote
  • tropotele
genitiv-dativ singular
  • tropot
  • tropotului
plural
  • tropote
  • tropotelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trapăt
  • trapătul
plural
  • trapăte
  • trapătele
genitiv-dativ singular
  • trapăt
  • trapătului
plural
  • trapăte
  • trapătelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tropot trapăt

  • 1. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tropotit tropăit 5 exemple
    exemple
    • Parcă venea și de pe șosea, și de pe cîmp, și din pădure, greu, apăsat, tropot de pași de jur împrejur. DUMITRIU, N. 120.
      surse: DLRLC
    • Din goana cailor, cu tropote scurte, șase călăreți se opriră. SADOVEANU, O. VII 46.
      surse: DLRLC
    • Deodată un tropot răsună Din stînga, de cai în galop. COȘBUC, P. I 291.
      surse: DLRLC
    • Urlă cîmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • figurat Valurile-n tropot fără frîu vuiesc la prag, cînd ploile coboară. DEȘLIU, M. 37.
      surse: DLRLC
  • 2. Numele unui dans popular.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cînd aburii vinului și ochii crîșmăresei au produs efectul lor, încep horele, tropotele. NEGRUZZI, S. I 315.
      surse: DLRLC

etimologie: