21 de definiții pentru tropot
din care- explicative (15)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TROPOT, tropote, s. n. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul; tropotit. – Din bg., sb. tropot.
tropot sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) dr~, ~oapăt, ~pet, trupăt, ~pite snp / Pl: ~e / E: bg тропот, srb tropot] 1 Tropăială. 2 Mișcare precipitată care produce tropăiala Si: (pop) tropotit (2), tropotitură (2), (reg) tropăit, tropoteală (2), tropotică. 3 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 4 (Reg; art.) Melodie după care se execută tropotul (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TROPOT, tropote, s. n. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul; tropotit. – Din bg., scr. tropot.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
TROPOT, tropote, s. n. 1. Zgomot de copite sau de picioare încălțate care izbesc pămîntul; mișcare precipitată care produce acest zgomot. Parcă venea și de pe șosea, și de pe cîmp, și din pădure, greu, apăsat, tropot de pași de jur împrejur. DUMITRIU, N. 120. Din goana cailor, cu tropote scurte, șase călăreți se opriră. SADOVEANU, O. VII 46. Deodată un tropot răsună Din stînga, de cai în galop. COȘBUC, P. I 291. Urlă cîmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. EMINESCU, O. I 148. ◊ Fig. Valurile-n tropot fără frîu vuiesc la prag, cînd ploile coboară. DEȘLIU, M. 37. 2. Numele unui dans popular. Cînd aburii vinului și ochii crîșmăresei au produs efectul lor, încep horele, tropotele. NEGRUZZI, S. I 315. – Variantă: trapăt (MACEDONSKI, O. I 42) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TROPOT ~e n. Zgomot produs de un om sau de un animal, când tropăie. /<bulg., sb. tropot
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tropot n. sgomot ce face calul în trapăt: un tropot de copite pe ghiață ropotind AL. (V. trop!].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) trópot n., pl. e (bg. tropot, slrb. štropot, rus. trópot, id., rudă cu ropot. V. tropot 2). Zgomot de copite saŭ de picĭoare încălțate care izbesc pămîntu. V. trap.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
trapăt sn vz treapăd
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
troapăt sn vz tropot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tropet sn vz tropot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tropite snp vz tropot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trupăt sn vz tropot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRAPĂT s. n. v. tropot.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trapăt n. mersul în trap.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tropotì v. a merge cu pași mărunți și iuți. [V. tropot].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tropot s. n., pl. tropote
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tropot s. n., pl. tropote
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tropot s. n., pl. tropote
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TROPOT s. v. tropăit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TROPOT s. tropăială, tropăit, tropăitură, (rar) zupăit, zupăitură, (pop.) treapăd, (reg.) zdupăială, (Mold. și Bucov.) dupăit, dupăitură. (~ de copite.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
trapăt, trapăte, s.n. (înv.; despre cai) mers la trap; trap.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tropot, tropotesubstantiv neutru
- 1. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Parcă venea și de pe șosea, și de pe cîmp, și din pădure, greu, apăsat, tropot de pași de jur împrejur. DUMITRIU, N. 120. DLRLC
- Din goana cailor, cu tropote scurte, șase călăreți se opriră. SADOVEANU, O. VII 46. DLRLC
- Deodată un tropot răsună Din stînga, de cai în galop. COȘBUC, P. I 291. DLRLC
- Urlă cîmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
- Valurile-n tropot fără frîu vuiesc la prag, cînd ploile coboară. DEȘLIU, M. 37. DLRLC
-
- 2. Numele unui dans popular. DLRLC
- Cînd aburii vinului și ochii crîșmăresei au produs efectul lor, încep horele, tropotele. NEGRUZZI, S. I 315. DLRLC
-
etimologie:
- tropot DEX '98 DEX '09