TROMB s.m. v. trombus.

TROMB- v. trombus.

trombus sn [At: DEX / Pl: ~uri, ~uși sm / E: lat, fr thrombus] (Med) Cheag de sânge care se formează într-un vas sangvin.

TROMBO- v. trombus.

TROMBUS s.m. (Med.) Cheag de sînge format în vene sau în artere. // (În forma tromb-, trombo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la un) cheag de sînge”, „trombus”. [Var. tromb s.m. / < fr., lat. thrombus, cf. gr. thrombos].

TROMB(O)- elem. „cheag de sânge”. (< fr. thromb/o/-, cf. gr. thrombos)

TROMBUS s. n. cheag de sânge în vene sau în artere. (< fr., lat. thrombus)

TROMBUS n. Cheag de sânge format într-un vas sangvin sau în cavitățile inimii. /<fr., lat. thrombus, gr. thrómbos

+tromb (cheag) s. m., pl. trombi

trombus s. n., pl. trombusuri

trombus s. n., pl. trombusuri

trombus s. n., pl. trombusuri

TROMB-, v. TROMBO-. □ ~astenie (v. -astenie), s. f., afecțiune datorată unei disfuncții trombocitare și caracterizată prin sindrom hemoragipar; ~ectomie (v. -ectomie), s. f., ablație a unui segment vascular trombozat; ~elastografie (v. elasto-, v. -grafie), s. f., metodă care permite înregistrarea fotografică a unor proprietăți fizice ale cheagului de sînge; ~elastometrie (v. elasto-, v. -metrie₁), s. f., măsurare a alungirii și a coeficientului de elasticitate ale cheagului sanguin.

TROMBO- „cheag de sînge, trombus, coagulare”. ◊ gr. thrombos „cheag de sînge” > fr. thrombo-, germ. id., engl. id., it. trombo- > rom. trombo-. □ ~cit (v. -cit), s. n., celulă sanguină fără nucleu, avînd un rol important în coagularea sîngelui; sin. plachetă sanguină; ~citemie (v. -cit, v. -emie), s. f., înmulțire excesivă a trombocitelor; ~citocrit (v. cito-, v. -crit), s. n., aparat pentru determinarea volumului trombocitar într-o anumită cantitate de sînge; ~citoliză (v. cito-, v. -liză), s. f., proces de distrugere a trombocitelor; ~citopatie (v. cito-, v. -patie), s. f., boală a trombocitelor; ~citopenie (v. cito-, v. -penie), s. f., trombopenie*; ~gen (v. -gen₁), adj., s. n., 1. adj., Care produce tromboză. 2. s. n., Factor sanguin inactiv în stare normală, care, în contact cu tromboplastina, se transformă în trombină; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de producere a cheagurilor de sînge în vene sau artere; ~grafie (v. -grafie), s. f., studiul coagulării sanguine; ~liză (v. -liză), s. f., metodă terapeutică de dizolvare a unui cheag de sînge; ~patie (v. -patie), s. f., predispoziție de a forma cheaguri de sînge în vene sau artere; ~penie (v. -penie), s. f., reducere a numărului de trombocite în sînge; sin. trombocitopenie; ~plastic (v. -plastic), adj., (despre substanțe) care favorizează coagularea sîngelui; ~poieză (~poeză) (v. -poieză), s. f., proces de formare a trombocitelor; ~static (v. -static), adj., s. n., (medicament) care împiedică formarea cheagului de sînge.