13 definiții pentru tripod


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIPÓD, (1) tripoduri, (2) tripode, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.

tripod sn [At: CANTEMIR, IST. 360 / V: (îvr) ~iu / Pl: ~uri, ~e / E: ngr τριπόδι] (Înv) 1 Trepied (1). 2 (Înv; spc) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. 3 (Mrn) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus.

TRIPÓD, tripoduri, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.

TRIPÓD, tripoduri, s. n. Trepied. Pe un tripod s-aduce cățuia aurită. EMINESCU, O. IV 415. Apolon rezimat pe un altar... întinzînd o ramură de dafin dasupra unui tripod. ODOBESCU, S. II 192.

TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].

TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mar.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode) corectată


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tripód1 (scaun, trepied) (înv.) s. n., pl. tripóduri

tripód2 (macara) s. n., pl. tripóde

tripód (trepied) s. n., pl. tripóduri

tripód (macara) s. n., pl. tripóde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea).

Intrare: tripod
tripod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tripod
  • tripodul
  • tripodu‑
plural
  • tripoduri
  • tripodurile
genitiv-dativ singular
  • tripod
  • tripodului
plural
  • tripoduri
  • tripodurilor
vocativ singular
plural
tripod1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tripod
  • tripodul
  • tripodu‑
plural
  • tripode
  • tripodele
genitiv-dativ singular
  • tripod
  • tripodului
plural
  • tripode
  • tripodelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tripod

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pe un tripod s-aduce cățuia aurită. EMINESCU, O. IV 415.
      surse: DLRLC
    • Apolon rezimat pe un altar... întinzînd o ramură de dafin dasupra unui tripod. ODOBESCU, S. II 192.
      surse: DLRLC
  • 2. în Antichitate Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo.
    surse: DN
  • 3. marină Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 3.1. (și) adjectival Catarg tripod = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne.
      surse: MDN '00
  • comentariu Pentru sensurile (1.) și (2.) se folosește forma de plural tripoduri, iar pentru sensul (3.) se folosește forma tripode.
    surse: DOOM 2

etimologie: