16 definiții pentru triciclu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRICÍCLU, tricicluri, s. n. Tricicletă. – Din fr. tricycle.

triciclu sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~ri, ~le / E: fr tricycle] (Rar) Tricicletă.

TRICÍCLU, tricicluri, s. n. (Rar) Tricicletă. – Din fr. tricycle.

TRICÍCLU, tricicle, s. n. Tricicletă.

TRICÍCLU, tricicle, s. n. Tricicletă. – Fr. tricycle.

TRICÍCLU adj. (Despre un aterizor sau un velociped) Cu trei roți. // s.n. Tricicletă. [Pl. -li (s.n.) -le, -luri. / < fr. tricycle, cf. gr. tri – cu trei, kyklos – roată].

TRICÍCLU I. adj. (despre un aterizor, un velociped) cu trei roți. II. s. n. tricicletă. (< fr. tricycle)

TRICÍCLU ~ri n. Vehicul asemănător bicicletei, cu trei roți, dintre care două sunt paralele. /<fr. tricycle

triciclu n. aparat de transport personal, cu trei roate.

tricicle sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~te / E: triciclu adaptat după bicicletă] Vehicul (pentru copii) cu trei roți, pus în mișcare cu ajutorul unor pedale asemănătoare cu ale bicicletei Si: (rar) triciclu.

*triciclétă f., pl. e (tri- și cicletă ca’n bicicletă). Velociped cu treĭ roate. – Rar și tricíclu, n., pl. e. V. tripletă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

triciclu (desp. -ci-clu) s. n., art. triciclul; pl. tricicluri

!triciclu (-ci-clu) s. n., art. triciclul; pl. tricicluri

tricíclu s. n. (sil. -clu), art. tricíclul; pl. tricícluri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: triciclu
triciclu1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: tri-ci-clu info
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triciclu
  • triciclul
  • triciclu‑
plural
  • tricicluri
  • triciclurile
genitiv-dativ singular
  • triciclu
  • triciclului
plural
  • tricicluri
  • triciclurilor
vocativ singular
plural
triciclu2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triciclu
  • triciclul
  • triciclu‑
plural
  • tricicle
  • triciclele
genitiv-dativ singular
  • triciclu
  • triciclului
plural
  • tricicle
  • triciclelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

triciclu, triciclurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.