9 definiții pentru tremurătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREMURĂTÚRĂ, tremurături, s. f. Tremur; scuturătură ușoară. – Tremura + suf. -ătură.

TREMURĂTÚRĂ, tremurături, s. f. Tremur; scuturătură ușoară. – Tremura + suf. -ătură.

tremurătu sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) trăm~, (reg) trâm~ / Pl: ~ri / E: tremura + ~(ă)tură] 1-6 Tremur (1-2, 5-6, 9-10). 7 (Reg) Sinuozitate.

TREMURĂTÚRĂ, tremurături, s. f. Tremur, tremurare; scuturătură, zguduitură. Florile pluteau ușoare în văzduh, se încrucișau în tremurături de undă și se lăsau leneșe pe covorul alb, sclipitor. SADOVEANU, O. III 113. Toți își ațintiră privirile spre bisturiul din mîna aceea meșteră, în care nu se vedea un pic de tremurătură. MIRONESCU, S. A. 34. Ceea ce muncește acu pe Leiba, mai mult decît tremurătura frigurilor, este o amenințare. CARAGIALE, O. I 284.

tremurătúră f., pl. ĭ. Rezultatu orĭ felu tremurăriĭ: tremurăturile mînilor bătrînuluĭ, tremurăturile vociĭ, ale scrisuluĭ. Vibrațiune: tremurăturile uneĭ coarde.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tremurătúră (tremur) s. f., g.-d. art. tremurătúrii; pl. tremurătúri

tremurătúră s. f., g.-d. art. tremurătúrii; pl. tremurătúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREMURĂTÚRĂ s. 1. dârdâială, dârdâit, tremur, tremurat, tremurici. (O ~ de frig.) 2. v. frisoane.

TREMURĂTU s. 1. dîrdîială, dîrdîit, tremur, tremurat, tremurici. (O ~ de frig.) 2. (MED.) friguri (pl.), frisoane (pl.), scuturătură, tremur, tremurici, (rar) scutur. (L-au lăsat ~ile de la criză.)

Intrare: tremurătură
tremurătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tremurătu
  • tremurătura
plural
  • tremurături
  • tremurăturile
genitiv-dativ singular
  • tremurături
  • tremurăturii
plural
  • tremurături
  • tremurăturilor
vocativ singular
plural

tremurătură

  • 1. Scuturătură ușoară.
    exemple
    • Florile pluteau ușoare în văzduh, se încrucișau în tremurături de undă și se lăsau leneșe pe covorul alb, sclipitor. SADOVEANU, O. III 113.
      surse: DLRLC
    • Toți își ațintiră privirile spre bisturiul din mîna aceea meșteră, în care nu se vedea un pic de tremurătură. MIRONESCU, S. A. 34.
      surse: DLRLC
    • Ceea ce muncește acu pe Leiba, mai mult decît tremurătura frigurilor, este o amenințare. CARAGIALE, O. I 284.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Tremura + sufix -ătură.
    surse: DEX '98 DEX '09