4 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRAVESTIT, -Ă, travestiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Deghizat. 2. S. m. Homosexual care se îmbracă, se machiază ca o femeie sau care prezintă caractere feminine evidente, în special în urma unui tratament hormonal. – V. travesti2.

travestit1 sn [At: SĂULESCU, ap. URICARIUL X, 405 / V: (înv) trăv~ / Pl: ~uri / E: travesti2] 1-2 Travestire (1-2).

travestit2, ~ă [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 45 / Pl: ~iți, ~e / E: travesti2] 1 a Îmbrăcat în așa fel încât să nu poată fi recunoscut Si: deghizat. 2 smf (Ccr) Actor care se deghizează pentru a interpreta un rol opus sexului personajului. 3 a Îmbrăcat în hainele celuilalt sex. 4 sm (Ccr) Homosexual deghizat în femeie.

TRAVESTIT, -Ă, travestiți, -te, adj. Deghizat. – V. travesti2.

TRAVESTIT, -Ă, travestiți, -te, adj. Deghizat. Trăsăturile feței... te-ar fi făcut a crede că e chipul unei femei travestite. EMINESCU, N. 39. – Variantă: (rar) străvestit, -ă (HASDEU, I. V. 156) adj.

TRAVESTIT s. m. homosexual îmbrăcat ca o femeie. (< it. travestito, engl. travestite)[1]

  1. Definiție incompletă/tendențioasă. A se vedea sensurile lui travesti din toate dicționarele. — dante

travestit s. m. Homosexual, îmbrăcat (și fardat) ca o femeie ◊ „Piața Spaniei, cu magazinele sale de lux, este goală. Grădinile Pincio sunt regatul travestiților și prostituatelor.” Sc. 15 II 78 p. 5. ◊ „[Băieți] care urmează să se prostitueze ca travestiți. Ev.z. 22 I 97 p. 5 (din it. travestito, cf. fr. travesti, engl. transvestist; PR 1950, BD 1967)

TRAVESTI2, travestesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) deghiza. – Din fr. travestir.

TRAVESTI2, travestesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) deghiza. – Din fr. travestir.

străvestit, ~ă [At: DDRF / V: ~rav~ / Pl: ~iți, ~e / E: străvesti] (Îdt) Travestit1.

travesti2 [At: LĂCUSTEANU, A. 75 / Pzi: ~tesc / E: fr travestir, it travestire] 1-2 vtr A (se) îmbrăca în așa fel încât să nu poată fî recunoscut Si: a (se) deghiza. 3 vr (Spc; mai ales d. bărbați) A îmbrăca hainele celuilalt sex. 4 vt (Fig; rar) A altera natura unui lucru Si: a deforma, a falsifica, a modifica.

TRAVESTI, travestesc, vb. IV. Refl. A se deghiza. V. costuma. Se travestea la minut în dansatoare orientală și în fachir, în toreador și-n subretă. PAS, Z. III 248. Doi feciori merg în tindă... se travestesc în haine... comice. MARIAN, Î. 209. – Variantă; (rar) străvesti (TEODORESCU, P. P. 474) vb. IV.

STRĂVESTI vb. IV. v. travesti.

TRAVESTI vb. IV. tr., refl. A (se) deghiza. [P.i. -tesc. / cf. fr. travestir, it. travestire].

TRAVESTI2 vb. I. tr., refl. a (se) deghiza (pentru un carnaval, un bal mascat). II. refl. (despre actori) a interpreta mai multe roluri în una și aceeași piesă. (< fr. travestir, it. travestire)

A SE TRAVESTI mă ~esc intranz. 1) A-și schimba îmbrăcămintea obișnuită pentru a nu putea fi recunoscut; a se deghiza. 2) (despre actori) A juca roluri diferite în aceeași piesă (schimbându-și costumul). 3) A se ascunde sub aparențe înșelătoare cu scopul de a induce în eroare; a se camufla; a se deghiza. /<fr. travestir

A TRAVESTI ~esc tranz. A face să se travestească; a deghiza. /<fr. travestir

travestì v. 1. a se străvesti; 2. fig. a traduce liber pe un autor spre a-i da un sens ridicul.

travestésc v. tr. (fr. travestir, d. it. travestire, din tra- [ca rom. tre- din tresar] și vestire, a îmbrăca). Îmbrac în alte haĭne ca să nu fie recunoscut. Fig. Traduc în stil burlesc: Scarron a travestit Eneida. – Și str- (ca cuv. care încep cu str-). Ca barb. deghizez. V. tiptil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!travestit adj. m., s. m., pl. travestiți; adj. f., s. f. travesti, pl. travestite

*travestit s. m., pl. travestiți

travestit s. m., pl. travestiți; f. sg. travestită, pl. travestite

travesti1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. travestesc, 3 sg. travestește, imperf. 1 travesteam; conj. prez. 1 sg. să travestesc, 3 să travestească

travesti2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. travestesc, imperf. 3 sg. travestea; conj. prez. 3 să travestească

travesti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. travestesc, imperf. 3 sg. travestea; conj. prez. 3 sg. și pl. travestească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRAVESTIT adj., adv. 1. adj. v. deghizat. 2. adv. v. deghizat.

TRAVESTIT adj., adv. 1. adj. deghizat, (înv.) străvestit. (Un bărbat ~.) 2. adv. deghizat, (înv.) tiptil. (Umblă ~.)

TRAVESTI vb. a (se) deghiza, (pop.) a (se) preface, (înv. și reg.) a (se) străvesti, (înv.) a (se) schimba. (S-a ~ în femeie.)

Intrare: travestit (adj.)
travestit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • travestit
  • travestitul
  • travestitu‑
  • travesti
  • travestita
plural
  • travestiți
  • travestiții
  • travestite
  • travestitele
genitiv-dativ singular
  • travestit
  • travestitului
  • travestite
  • travestitei
plural
  • travestiți
  • travestiților
  • travestite
  • travestitelor
vocativ singular
plural
străvestit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străvestit
  • străvestitul
  • străvestitu‑
  • străvesti
  • străvestita
plural
  • străvestiți
  • străvestiții
  • străvestite
  • străvestitele
genitiv-dativ singular
  • străvestit
  • străvestitului
  • străvestite
  • străvestitei
plural
  • străvestiți
  • străvestiților
  • străvestite
  • străvestitelor
vocativ singular
plural
Intrare: travestit (s.m.)
travestit2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • travestit
  • travestitul
  • travestitu‑
plural
  • travestiți
  • travestiții
genitiv-dativ singular
  • travestit
  • travestitului
plural
  • travestiți
  • travestiților
vocativ singular
plural
Intrare: travestit (s.n.)
travestit3 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • travestit
  • travestitul
plural
  • travestituri
  • travestiturile
genitiv-dativ singular
  • travestit
  • travestitului
plural
  • travestituri
  • travestiturilor
vocativ singular
plural
trăvestit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: travesti (vb.)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • travesti
  • travestire
  • travestit
  • travestitu‑
  • travestind
  • travestindu‑
singular plural
  • travestește
  • travestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • travestesc
(să)
  • travestesc
  • travesteam
  • travestii
  • travestisem
a II-a (tu)
  • travestești
(să)
  • travestești
  • travesteai
  • travestiși
  • travestiseși
a III-a (el, ea)
  • travestește
(să)
  • travestească
  • travestea
  • travesti
  • travestise
plural I (noi)
  • travestim
(să)
  • travestim
  • travesteam
  • travestirăm
  • travestiserăm
  • travestisem
a II-a (voi)
  • travestiți
(să)
  • travestiți
  • travesteați
  • travestirăți
  • travestiserăți
  • travestiseți
a III-a (ei, ele)
  • travestesc
(să)
  • travestească
  • travesteau
  • travesti
  • travestiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străvesti
  • străvestire
  • străvestit
  • străvestitu‑
  • străvestind
  • străvestindu‑
singular plural
  • străvestește
  • străvestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străvestesc
(să)
  • străvestesc
  • străvesteam
  • străvestii
  • străvestisem
a II-a (tu)
  • străvestești
(să)
  • străvestești
  • străvesteai
  • străvestiși
  • străvestiseși
a III-a (el, ea)
  • străvestește
(să)
  • străvestească
  • străvestea
  • străvesti
  • străvestise
plural I (noi)
  • străvestim
(să)
  • străvestim
  • străvesteam
  • străvestirăm
  • străvestiserăm
  • străvestisem
a II-a (voi)
  • străvestiți
(să)
  • străvestiți
  • străvesteați
  • străvestirăți
  • străvestiserăți
  • străvestiseți
a III-a (ei, ele)
  • străvestesc
(să)
  • străvestească
  • străvesteau
  • străvesti
  • străvestiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

travestit, travestiadjectiv

  • 1. Deghizat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deghizat
    • format_quote Trăsăturile feței... te-ar fi făcut a crede că e chipul unei femei travestite. EMINESCU, N. 39. DLRLC
etimologie:

travestit, travestițisubstantiv masculin

  • 1. Homosexual care se îmbracă, se machiază ca o femeie sau care prezintă caractere feminine evidente, în special în urma unui tratament hormonal. DEX '09 MDN '00
etimologie:

travesti, travestescverb

  • 1. A (se) deghiza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deghiza
    • format_quote Se travestea la minut în dansatoare orientală și în fachir, în toreador și-n subretă. PAS, Z. III 248. DLRLC
    • format_quote Doi feciori merg în tindă... se travestesc în haine... comice. MARIAN, Î. 209. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre actori) A interpreta mai multe roluri în una și aceeași piesă. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.