TRAVERSA, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum, a unei ape) pe cealaltă parte; a trece peste... ♦ A străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări, oceane etc.). ♦ Fig. A trăi, a simți, a suporta (o anumită vreme). Traversează o criză morală. – Din fr. traverser.

traversa vt [At: GHICA, A. 629 / V: (fcr) ~amv~ / Pzi: ~sez / E: fr traverser] 1 (C. i. munți, câmpii, țări, mări, oceane etc.) A străbate. 2 (C. i. drumuri, străzi, poduri etc.) A trece de pe o parte pe cealaltă parte Si: a tăia (43), a trece (11). 3 (Fig; c. i. perioade, fenomene etc.) A trăi (o anumită vreme) Si: a suporta.

TRAVERSA, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum) pe cealaltă parte; a trece peste... ♦ A străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări, oceane etc.). ♦ Fig. A trăi, a simți, a suporta (o anumită vreme). Traversează o criză morală. – Din fr. traverser.

TRAVERSA, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte pe cealaltă (a unei străzi, a unui drum etc.); a trece peste... Din cînd în cînd... traversăm vreun pod. CAMIL PETRESCU, V. 17. Foștii profesori traversau strada. C. PETRESCU, C. V. 57. Publicul a dat năvală către peron, trebuind să traverseze șinele liniei întîia. CARAGIALE, M. 204. ◊ Absol. Prinsese brațul lui Zaharia Duhu, grăbind să traverseze împreună cu gloata. C. PETRESCU, A. 324. ♦ (Cu privire la munți, țări etc.) A străbate, a tăia de-a curmezișul; a trece prin... Apele Oltului traversează munții. BOGZA, C. O. 250. Am fost deci nevoit să ajung la Paris, ocolind teritoriul Germaniei, traversînd Cehoslovacia. SAHIA, U.R.S.S. 213.

TRAVERSA vb. I. tr. A trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, a unui fluviu; a trece dincolo. ♦ A străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări etc.). ♦ (Fig.) A trăi, a simți, a suporta (un anumit timp). [< fr. traverser].

TRAVERSA vb. tr. 1. a trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, fluviu etc. ◊ a străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări). 2. (fig.) a trăi, a simți, a suporta. 3. (mar.) a prinde ancora cu cârligul de traversieră și a o așeza orizontal. ◊ a așeza o vergă travers pe punte. (< fr. traverser)

A TRAVERSA ~ez tranz. 1) (obiecte situate transversal față de linia mișcării) A străbate deplasându-se de-a curmezișul în cealaltă parte; a trece. 2) (suprafețe întinse, spații) A parcurge de la un capăt la altul sau dintr-o parte în alta; a străbate. fig. (stări, perioade de timp) A depăși, suportând. ~ o criză sufletească. /<fr. traverser

traversà v. 1. a trece de partea cealaltă: a traversa o stradă; 2. a întretăia: o alee traversează grădina.

tramversa v vz traversa

tranversă sf vz traversă

travers² sn vz traversă

traversă sf [At: COSTINESCU / V: (reg) ~ers sn, (fcr) ~anv~ / Pl: ~se / E: fr travers] 1 Bară de lemn, de beton armat sau de metal care se așază transversal sub șinele de cale ferată. 2 Grindă de lemn, de oțel sau de beton armat, așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic și folosită ca piesă de rezistență în construirea scheletului unei clădiri, a unui pod, a unei mașini etc. Si: (reg) tilnoaie (2). 3 (Mrn) Grindă din oțel laminat, care face legătura dintre bordajele unei nave și pe care se sprijină puntea. 4 Ridicătură de pământ de-a curmezișul unui parapet, servind ca protecție împotriva focurilor trase de-a lungul unei tranșee. 5 Fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja.

TRAVERSĂ, traverse, s. f. Bară de lemn, de oțel, de beton armat etc., așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic și folosită ca piesă de rezistență în construirea scheletului unei clădiri, a unui pod, a unei mașini etc.; bară de lemn, uneori de metal sau de beton armat, care se așază transversal sub șinele de cale ferată și de care acestea se fixează prin crampoane sau șuruburi. Jăratecul se stingea între șine, înnegrind traversele. DUMITRIU, B. F. 112. Alergau toți, pășind peste sîrme și lunecînd pe traversele unse cu catran. C. PETRESCU, C. V. 34. Sări ușor pe grămada unor traverse ruginite. SAHIA, N. 36.

TRAVERSĂ s.f. 1. Grindă transversală folosită ca piesă de rezistență în construirea scheletului unui pod, a unei clădiri etc. ♦ Piesă, de obicei de lemn, care se așază transversal sub șinele de cale ferată. ♦ Bară de metal, drug, pîrghie. 2. (Mar.) Parîmă transversală față de direcția unei nave. 3. (Mil.) Mică ridicătură de pămînt amplasată pe șanțurile de tragere. [Pl. -se. / < fr. traverse].

TRAVERSĂ s. f. 1. grindă transversală ca piesă de rezistență în construirea scheletului unui pod, a unei clădiri etc. ◊ piesă transversală sub șinele de cale ferată. ◊ bază de metal, drug, pârghie. 2. (mar.) parâmă fixată transversal față de direcția navei. 3. (mil.) mică ridicătură de pământ amplasată pe șanturile de tragere. 4. fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja. (< fr. traverse)

TRAVERSĂ ~e f. 1) Bară de rezistență așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic. 2) Fiecare dintre barele transversale instalate sub șinele de cale ferată de care se fixează prin șuruburi. /<fr. traverse

traversă f. bucată de lemn pusă de-a curmeziș: traverse pentru căile ferate.

*travérsă f., pl. e (fr. traverse, it. traversa). Bucată de lemn saŭ de fer în care se înțepenesc șinele trenuluĭ și care e așezată transversal față de șine. Grindă așezată transversal în construcțiune.

*traverséz v. tr. (fr. traverser, it. traversare). Străbat, taĭ (mergînd, întinzîndu-mă): a traversa o stradă, cărarea traversează păduricea.

traversa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. traversez, 3 traversează; conj. prez. 1 sg. să traversez, 3 să traverseze

traversa (a ~) vb., ind. prez. 3 traversează

traversa vb., ind. prez. 1 sg. traversez, 3 sg. și pl. traversează

traversa

traversă (grindă; fâșie de pânză) s. f., g.-d. art. traversei; pl. traverse

traversă (grindă) s. f., g.-d. art. traversei; pl. traverse

traversă s. f., g.-d. art. traversei; pl. traverse

TRAVERSA vb. 1. a trece. (A ~ strada, oceanul etc.) 2. v. străbate.

TRAVERSA vb. 1. a trece. (A ~ strada, oceanul etc.) 2. a parcurge, a străbate, (înv.) a spăla. (Dunărea ~ mai multe țări.)

TRAVERSĂ s. 1. (Transilv. și Ban.) șlip, șliper. (~ de cale ferată.) 2. preș. (~ pusă peste un covor.)

TRAVERSĂ s. 1. (Transilv. și Ban.) șlip, șliper. (~ de cale-ferată.) 2. preș. (~ pusă peste un covor.)

TRAVERSĂ piesă de rezistență din structura unei aripi.