TRANSSUDÁȚIE, transsudații, s. f. Trecere a plasmei din sânge în țesutul interstițial sau într-o cavitate naturală a organismului. – Din fr. transsudation.

transsudație sf [At: COSTINESCU / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr transsudation] 1-2 Transpirație (1-2). 3 (Med) Trecere a plasmei sangvine, prin pereții vaselor mici, în țesutul interstițial sau în unele cavități naturale ale organismului Si: transsudare (2).

TRANSSUDÁȚIE s. f. Trecere a plasmei din sânge în țesutul interstițial sau într-o cavitate naturală a organismului. – Din fr. transsudation.

TRANSSUDÁȚIE s. f. Trecerea plasmei din sînge în țesuturi, prin pereții vaselor mici. ♦ Transpirație. În afară de roșeața acestei regiuni... se observă o transsudație abundentă. PARHON, O. A. I 318.

TRANSSUDÁȚIE s.f. Transsudare. ♦ Trecerea plasmei din sânge în țesuturi, prin pereții vaselor mici. ♦ Transpirație, nădușeală. [Gen. -iei. / cf. fr. transsudation].

TRANSSUDÁȚIE s. f. trecere a plasmei din sânge în țesuturi, prin pereții vaselor mici. ◊ transpirație. (< fr. transsudation)

TRANSSUDÁȚIE ~i f. Proces fiziologic de trecere a plasmei din sânge în țesuturi prin pereții vaselor mici (în cazuri patologice). /<fr. transsudation

transsudație (trans-su-, -ți-e) s. f., art. transsudația (-ți-a), g.-d. art. transsudației; pl. transsudații, art. transsudațiile (ți-i-)

transsudáție s. f. sudație