11 definiții pentru transmigrație transmigrațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSMIGRÁȚIE, transmigrații, s. f. Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp. – Din fr. transmigration, lat. transmigratio.

TRANSMIGRÁȚIE, transmigrații, s. f. Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp. – Din fr. transmigration, lat. transmigratio.

transmigrație sf [At: COSTINESCU / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr transmigration] 1 (Înv) Emigrare (1). 2 (În unele credințe religioase) Concepție potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp Si: reîncarnare, transmigrare (2).

TRANSMIGRÁȚIE, transmigrații, s. f. (În anumite credințe religioase) Concepție potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp.

TRANSMIGRÁȚIE s.f. (În unele credințe religioase) Concepție potrivit căreia sufletul dintr-un corp ar trece, după moarte, în alt corp; metempsihoză. [Gen. -iei. / cf. fr. transmigration, lat. transmigratio].

TRANSMIGRÁȚIE s. f. metempsihoză. (< fr. transmigration, lat. transmigratio)

TRANSMIGRÁȚIE f. (în religia budistă) Concepție conform căreia, după moarte, sufletul trece dintr-un corp în altul. [G.-D. transmigrației; Sil. trans-mi-gra-ți-e] /<fr. transmigration, lat. transmigratio

transmigrațiune sf vz transmigrație

*transmigrațiúne f. (lat. transmigrátio, -ónis). Emigrare dincolo. Metempsihoză. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!transmigráție (tran-smi-gra-ți-e/trans-mi-) s. f., art. transmigráția (-ți-a), g.-d. art. transmigráției; pl. transmigráții, art. transmigráțiile (-ți-i-)

transmigráție s. f. (sil. -ți-e; mf. trans-), art. transmigráția (sil. -ți-a), g.-d. art. transmigráției; pl. transmigráții, art. transmigráțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

transmigráție, transmigrații s. f. 1. Mutare, deplasare în masă dintr-o țară într-alta pentru o perioadă de timp sau definitiv; emigrare, transmigrare. 2. (În unele credințe religioase) Concepție potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece în alt corp; transmigrare. [Var.: (înv.) transmigrațiúne s. f.] – Din fr. transmigration.

Intrare: transmigrație
transmigrație substantiv feminin
  • silabație: tran-smi-gra-ți-e, trans-mi-gra-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transmigrație
  • transmigrația
plural
  • transmigrații
  • transmigrațiile
genitiv-dativ singular
  • transmigrații
  • transmigrației
plural
  • transmigrații
  • transmigrațiilor
vocativ singular
plural
transmigrațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transmigrațiune
  • transmigrațiunea
plural
  • transmigrațiuni
  • transmigrațiunile
genitiv-dativ singular
  • transmigrațiuni
  • transmigrațiunii
plural
  • transmigrațiuni
  • transmigrațiunilor
vocativ singular
plural

transmigrație transmigrațiune

  • 1. Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: metempsihoză

etimologie: