transformism sm [At: BARCIANU / E: fr transformisme] (Blg) Evoluționism (4).

TRANSFORMISM s. n. Evoluționism.

TRANSFORMISM s.n. Concepție biologică potrivit căreia numeroasele specii vegetale și animale de astăzi provin, în urma unui îndelungat proces istoric natural, din cîteva specii, care au existat și care se deosebesc de speciile actuale; evoluționism. [Cf. fr. transformisme].

TRANSFORMISM s. n. concepție biologică potrivit căreia numeroasele specii vegetale și animale de astăzi sunt rezultatul unui îndelungat proces istoric de transformare. (< fr. transformisme)

TRANSFORMISM n. Concepție biologică care a precedat evoluționismul, potrivit căreia speciile de plante și de animale sunt într-un continuu proces de transformare. /<fr. transformisme

transformism n. ipoteză biologică, emisă de Darwin, după care speciile vii derivă unele din altele prin transformațiuni succesive, datorite deosebirilor de climă, de mediu, de condițiuni vitale.

*transformízm n. Evoluționizm, o doctrină biologică după care speciile de animale și vegetale se transformă și produc alte speciĭ supt influența adaptațiuniĭ: Lamarck, Darwin, Haeckel îs principaliĭ apărătorĭ aĭ transformizmuluĭ. V. ontogenie.

transformism (concepție în biologie) (desp. tran-sfor-/trans-for-) s. n.

!transformism (concepție în biologie) (tran-sfor-/ trans-for-) s. n.

transformism s. n. (sil. mf. trans-)

TRANSFORMISM s. v. darwinism.

TRANSFORMISM s. (BIOL.) darvinism, evoluționism, (rar) selecționism.