5 definiții pentru transducție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSDÚCȚIE, transducții, s. f. (Biol.) Transfer de material genetic între bacterii prin intermediul bacteriofagelor. – Din fr. transduction.

TRANSDÚCȚIE, transducții, s. f. (Biol.) Transfer de material genetic între bacterii prin intermediul bacteriofagelor. – Din fr. transduction.

transducție sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr transduction] (Blg) Transfer de material genetic între bacterii prin intermediul bacteriofagelor.

TRANSDÚCȚIE s.f. (Biol.) Transfer de material genetic interbacterian, purtătoare ale acestuia fiind bacteriofagele. [< fr. transduction, it. trasduzione].

TRANSDÚCȚIE s. f. 1. raționament transductiv. 2. (biol.) transfer de material genetic de la o celulă la alta prin intermediul unui vector (2) viral. (< fr. transduction)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

transdúcție s. f., pl. transdúcții

Intrare: transducție
transducție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transducție
  • transducția
plural
  • transducții
  • transducțiile
genitiv-dativ singular
  • transducții
  • transducției
plural
  • transducții
  • transducțiilor
vocativ singular
plural

transducție

  • 1. biologie Transfer de material genetic între bacterii prin intermediul bacteriofagelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Raționament transductiv.
    surse: MDN '00

etimologie: