2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRANCHET, tranchete, s. n. Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă ori de chei sau care amortizează o asemenea lovire. – Din fr. tranchet.
TRANCHET, tranchete, s. n. Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă ori de chei sau care amortizează o asemenea lovire. – Din fr. tranchet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
TRANCHET s.m. Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă sau de chei. [< fr. tranchet].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRANCHET s. n. bucată de lemn care amortizează loviturile și frecările bordajului unei nave acostate de chei sau de o altă navă. (< fr. tranchet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TRANCHET ~e n. Bară de lemn care servește la amortizarea loviturii corpului unei nave de altă navă sau de chei în timpul acostării. /<fr. tranchet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trânchet n. lemn de brad pentru facerea catargelor și plutelor. [Turc. TRINKET = it. trinchetto].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tranchet s. n., pl. tranchete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tranchet s. n., pl. tranchete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tranchet s. n., pl. tranchete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
trânchet s.n. (reg.) lemn de brad pentru facerea catargelor și plutelor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
tranchet, tranchetesubstantiv neutru
- 1. Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă ori de chei sau care amortizează o asemenea lovire. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- tranchet DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.