2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRÁCO-DAC, -Ă, traco-daci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din triburile trace care au locuit în Dacia. 2. Adj. Care aparține traco-dacilor (1); privitor la traco-daci (1); traco-dacic. – Trac + dac.
TRÁCO-DAC, -Ă, traco-daci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din triburile trace care au locuit în Dacia. 2. Adj. Care aparține traco-dacilor (1); privitor la traco-daci (1); traco-dacic. – Trac + dac.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
traco-dac, ~ă [At: IST. L. ROM. II, 313 / Pl: ~daci, ~dace / E: trac4 + dac] 1 smf Persoană care facea parte din triburile trace care au locuit în Dacia. 2 smp Populația tracă din Dacia. 3-4 a Care aparține traco-dacilor (2) sau limbii lor Si: traco-dacic (1-2). 5-6 a Privitor la traco-daci (2) sau la limba lor Si: traco-dacic (3-4). 7-8 sf, a (Șîs limba ~ă) (Limba) vorbită de traco-daci (2) Si: traco-dacică (5-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!traco-dac adj. m., s. m., pl. traco-daci; adj. f. traco-dacă, pl. traco-dace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*traco-dac adj. m., s. m., pl. traco-daci; adj. f., s. f. traco-dacă, pl. traco-dace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tráco-dac s. m., adj. m., pl. tráco-dáci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRACO-DÁC adj. v. traco-dacic. (Triburi ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
traco-dac, traco-dacăadjectiv
- 1. Care aparține traco-dacilor; privitor la traco-daci. DEX '09 DEX '98sinonime: traco-dacic
etimologie:
- Trac + dac DEX '98 DEX '09
traco-dacă, traco-dacesubstantiv feminin traco-dac, traco-dacisubstantiv masculin
- 1. Persoană care făcea parte din triburile trace care au locuit în Dacia. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Trac + dac DEX '98 DEX '09