2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trâfni vr [At: I. CR. IV, 158 / Pzi: 3 ~nește / E: ns cf trohni] (Reg; d. fructe) A se strica.

TRÎFNÍ, trîfnesc, vb. IV. Refl. (Regional, despre alimente) A se strica, a se terciui. S-au trîfnit cireșele, adică au stat prea mult la soare. I. CR. IV 158.

TRÂFNÍ, trâfnesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre alimente) A se altera; a se terciui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trâfní vb. IV (reg.) a se strica (fructele); a se altera.

Intrare: trâfnire
trâfnire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trâfnire
  • trâfnirea
plural
  • trâfniri
  • trâfnirile
genitiv-dativ singular
  • trâfniri
  • trâfnirii
plural
  • trâfniri
  • trâfnirilor
vocativ singular
plural
Intrare: trâfni
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trâfni
  • trâfnire
  • trâfnit
  • trâfnitu‑
  • trâfnind
  • trâfnindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • trâfnește
(să)
  • trâfnească
  • trâfnea
  • trâfni
  • trâfnise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • trâfnesc
(să)
  • trâfnească
  • trâfneau
  • trâfni
  • trâfniseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trâfni

etimologie: